Tastezi Cristian Crăciunoiu pe google și îl găsești regretat pe forumuri … 1000 de lacrimi pentru cel ce a fost părintele revistei MODELISM, crâmpeiul acela de hârtie ce ne-a bucurat sufletele şi ostoit setea de cunoaştere atâta amar de ani, omul acela complet ieşit din comun, cel ce-ţi rămânea în memorie doar după o singură discuţie cu el, plecat dintre noi astăzi, 9 octombrie 2012 (…)
Cumpăram înainte revista, nu știu cine era implicat în realizarea ei, îmi pare rău însă când aud că mor oameni de valoare, ramân din ce în ce mai multe jarle, păcat, suntem tot mai săraci! …
Acum câteva ore m-am întâlnit cu cineva care mi-a zis că CC a plecat dintre noi. Iar soția lui mi-a confirmat trista veste. Pentru cei ca mine care i-au citit revista sau și cărțile, a fost un om deosebit. Cum am avut onoarea să îl și cunosc personal, „om” e ceva care îl descrie cu prea puține cuvinte (…) Sunt șocat și îmi pare tare rău …
Amirale, îți mulțumesc pentru tot ce mi-ai zis, oferit. Regret că te-ai înălțat așa de rapid spre flota cerului.
Cristian Crăciunoiu a fost și nu mai este. A lăsat în urmă o imensă operă, rezultat al zecilor de ani de cercetare neobosită și pasionată … a lăsat în urmă imaginea unui om pentru care aviația și marina erau o religie … și, după cum vedeți din mesajele de mai sus, culese din mediul virtual, a lăsat în urmă o imensă părere de rău pentru toate cele ce ar fi urmat și nu mai urmează.
Ne cunoșteam de ceva vreme, nici nu mai știu … să fie zece, să fie doisprezece ani. Ne vedeam când și când. Îl vizitam rar, dar mult … veneam pentru jumătate de oră și plecam după patru ore, niciodată cu mâna goală … ba o machetă, ba un tablouaș, fotografii, orice. Nu prea au fost ședințe sau evenimente ale Ligii Navale la care să-mi fi refuzat invitația. Că era Constanța, Brăila sau București, se suia în mașină și, când începea ședința, îl aveam în față … sau la tribună, unde nu se lăsa până nu venea c-o povestioară, o cimilitură, ceva …
Știam că e bolnav și că se simte rău … îl simțeam din voce. Mi-am dat seama că i-ar fi incomfortabil să îl vizitez, dar îl sunam, când și când. Luni, 8 octombrie, l-am sunat … mi-a răspuns … Ce mai faceți, domnu’ Crăciunoiu? Ooho, dom’ președinte … nu mă scotea din președinte … ce să fac, am terminat cartea cu navele marinei militare de dinainte de nu știu când, e gata, mai am și cartea cu … vocea nesigură, nu tonul ăla de pișicher dintotdeauna … chiar și așa, domnul Crăciunoiu îmi spunea de ce-a făcut și ce are în plan să facă. Din păcate, soarta nu l-a mai lăsat să facă ce și-a propus. N-am știut că e ultima oară când îl aud … iar de văzut … nu vreau să-l văd când lasă docul la apă … vreau să mi-l aduc aminte energic și pontos.
Ca și amiralul Petre dispărut în februarie și domnul Crăciunoiu face parte din galeria extrem de rară a personajelor care nu pot fi înlocuite. Pasiunea pentru aviație și marină a inginerului Crăciunoiu este pur și simplu irepetabilă.
Voiaj bun, domnule Crăciunoiu … voiaj bun.
Laurentiu Mironescu 
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze intr-un loc de cinste pe acest MARE MARINAR, chiar daca nu a fost „inrolat oficial” in structuri de marina.
Iti vom purta eterna recunostinta si vom purta in suflet si pe vergile catargelor, pe intinderile albastre ale marilor si Dunarii, spiritul de marinar si de camarad adevarat, domnule Cristian Craciunoiu!
Dumezeu sa va aiba in paza!
Intersant articol. Dar si mai interesant mi se pare preluarea fara citarea sursei. Da, era greu sa pui ghilimele si sa scri userul Prien din forumul Softpedia..De, daca nu esti original, si nu te duce capul sa creezi ceva singur, furi. netul e mare, poate autorul nu se prinde.
Asa mai zice, dar nu meriti.
Domnule, asta nu e articol, nu e publicat, nu intra in sabloanele publicisticii … Eu am luat de pe net toate mentiunile despe domnul Craciunoiu, regretind ca n-au fost mai multe. Postarea mea va apărea in revista Marea Noastra, unde vor fi si ghilimele si mentionarea sursei Prien de pe Softpedia. Cit despre ce nu merit eu, v-as ruga sa va mai ginditi inainte sa vituperati frustrari de autor plagiat pentru o postare pe forum. Apropo, nick-ul Prien presupune mult mai multe decât ceea ce ești mata în stare să livrezi.
erau unchii mei CRISTIAN SI FLORIN dar din pacate i-am intalnit doar o singura data in 1990 la inmormantarea bunicului lor la GHIDICI aveam 8 ani .pacat ca au plecat asa devreme.
Amândoi niste oameni de mare valoare, cu multe, inca, de spus. Sa le fie tarina usoara.
D-zeu sa-i odihneasca
TATAL MEU LA CUNOSCUT PERSONAL PE ACEST OM DE STIINTA! TATA LA CUNOSCUT IN BUCURESTI LOCUL NATAL AL MARELUI OM DE STIINTA CRISTIAN CRACIUNOIU.SI ACUM PASTREZ DE LA TATA 7 REVISTE DE AEROMODELISM PE CARE LE-A PRIMIT TATA IN 1999 ACEST OM DE STIINTA CRISTIAN CRACIUNOIU I LE-A INMANAT PERSONAL TATALUI MEU LA PRIMA VIZITA CU ACEST OM. TATA IMI VORBEA DESPRE ACEST OM C. CRACIUNOIU CA ERA UN OM DEOSEBIT SI AVEA CE INVATA DE LA EL! ADICA PUTEA-I PURTA UN DIALOG PE TEME DE STIINTA CARE ACUM IN ZIUA DE AZI NU SE MAI DISCUTA DE ASA CEVA ADICA DE AEROMODELISM SI STIINTA! IMI PARE RAU CA POSTEZ ATAT DE TARZIU LA UN AN SI JUMATATE MESAJUL MEU DAR ARTICOLUL CE A FOST PUBLICAT PE DOUA SITE-URI INCLUSIV ACESTA NI NU AM STIUT DE ACEST ARTICOL SI NICI CA A TRECUT INNEFIINTA MARELE NOSTRU OM DE STIINTA SI DE AEROMODELISM CRISTIAN CRACIUNOIU! DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA! DAR EU STIU UN LUCRU DE LA TATA CA EL OMUL DE STIINTA CRISTIAN CRACIUNOIU NU ARE COPIII CARE SA-I DUCA MAI DE PARTE AEROMODELISMUL PASIUNEA LUI CRISTIAN CRACIUNOIU SI STIINTA IN AERONAUTICA! PACAT CA AM PIERDUT UN ASA MARE OM DE STIINTA! INCA ODATA: DUMNEZEU SA-L IERTE!ADIO AMIGO!(ADIO PRIETENE)!