Deci … mai acu’ vreo 19 ore, un fost deputat liberal de Constanța atârnă pe Facebook, sub titlul Portul Constanța – Pilon strategic pentru România, următorul anunț cutremurător dar zguduitor: 

Dacă anul trecut ne mândream că Portul Constanța înregistra cel mai mare trafic de mărfuri din istoria sa, anul acesta vine să ne arate că lucrurile se pot schimba extrem de repede. 
În 2019, pe primul loc au fost grânele, cu o valoare totală a exporturilor de peste un 1 miliard de euro.

Am înregistrat o creștere atât de mare a exportului de cereale, încât pe platforma portuară, pentru a face față cererii, s-a construit cel mai mare punct de încărcare din Europa, coordonat cu ajutorul unui program ce are la bază Inteligența Artificială. 

Anul acesta, nici seceta și nici epidemia nu ne vor lăsa să repetăm recordul înregistrat în 2019 însă, Portul Constanța rămâne un obiectiv strategic nu doar pentru județul nostru, ci pentru întreaga țară. Viziunea pe termen lung este absolut necesară pentru a consolida Portul drept un pilon de stabilitate în economia României.

Textul în sine are toate virgulele și cam atât. În rest, aduce cam tot atât inedit în cele câteva afirmații cât epocala descoperire că apa este udă. În calitatea mea multiplă de angajat, operator al unor activități portuare din portul Constanța și de vicepreședinte al asociației patronale Constanța Port Business, mărturisesc smerit, n-am făcut o legătură între inteligența artificială și coordonarea operării cerealelor exportate de peste un miliard. Bine, n-am făcut nicio legătură pentru simplul fapt că ea nu există. Sistematizare și automatizare e una, inteligența artificială e altceva, mai ales când folosești majusculele, gen.

Titlul postării din care rezultă calitatea strategică a portului Constanța pentru guvernarea prezentă aduce ineditul absent în text … deci, așa, portul Constanța cu al său export de cereale de peste 1 miliard de euro este important, ai? Eu unul, în locul domnului fost deputat, nu m-aș fi aventurat în afirmația asta având în vedere ordonanțele de dată recentă eliberate în spațiul public de guvernul partidului său … Într-o ordonanță militară intră în carantină navele, indiferent de unde vin. Următoarea ordonanță militară le scoate din carantină pe cele nave. Vreo două ordonanțe am stat liniștiți, după care, în ordonanța militară 8, cade securea interdicției exportului de cereale, dacă tot e el important și peste 1 miliard de euro. Scrisă pe genunchi și dată-n public cu vreo oră jumate înainte să intre în vigoare, acțiunea s-a dovedit un sabotaj la adresa portului Constanța, acest pilon important și tra-la-la, punerea ei în practică blocând, de fapt, pe mai toată lumea prin port vreo 7 – 10 zile … 

Măi, tovarăși, dacă printre dumneavoastră s-ar fi rătăcit oarece oameni de ispravă, care să fi făcut școala la timp, care să aibă ceva rezultate profesionale pozitive și notabile și care să aibă un minim de bună intenție managerială, ați fi recunoscut imensa oportunitate pe care sectorul de activitate maritim și fluvial v-o pune pe masă acum, în această perioadă ciudată care ar putea fi folosită în favoarea noastră, a României. O perioadă în care disciplina fiscală europeană se diluează se poate transforma într-un resort de creștere economică cum e puțin probabil să mai prindem în viitorul apropiat. 

Se vede treaba însă, că nu s-au prea rătăcit …

Și ca să nu vorbim la general, să revenim la oile noastre … În ce ne privește, atât cu organizația portuară, cât și cu Liga Navală Română și Sindicatul Liber al Navigatorilor, am transmis tot felul de adrese și semnale de alarmă … președinte, premier, ministru al transporturilor, parlamentari, Batman, Matrix, ză geormans …  Într-una dintre ultimele chiar am atras atenția asupra lipsei de strategie în transporturile din România care nu tratează cu respectul cuvenit transportul pe apă care în restul Europei este prioritar, asumat prin politici menite să scoată volumele de marfă de pe (auto)străzi în beneficiul fluviilor și râurilor și al zonelor maritime costiere. De unde respect pentru transportul pe apă în administrația maritimă a României care are convenții internaționale întârziat a fi implementate cu 5 sau 7 ani … de unde atenție pentru activitatea portuară când documentul strategic al portului Constanța a fost întocmit la mișto, doar pentru a mai plăti consultanțe externe cu milioane de euro …

De unde respect pentru transportul fluvial … când navigația pe Dunăre are provocări obiective, ba ceață, ba gheață, ba apă mare, ba apă mică … Avem cei mai mulți kilometri de Dunăre din Europa, dăm cei mai mulți navigatori pe căi navigabile interioare, avem cea mai numeroasă flotă de transport fluvial din Europa … dar și cea mai veche, nu merităm, oare, altceva decât declarații sforăitoare pe Facebook, așa, ca să mai puncteze unul sau altul ceva la imaginea publică?

Pentru că ce a declarat domnul fost deputat nu înseamnă nimic altceva decât afirmații fără fond. Realitatea ne arată că portul Constanța nu este strategic pentru România, din păcate. Tot din păcate, oamenii politici responsabili nu sunt conștienți de ceea ce înseamnă portul Constanța pentru România, ce imens efort național a implicat construcția lui, ce alte construcții hidrotehnice au apărut pentru a-l pune în valoare și, ca toate astea să nu fie în van, ce atenție ar trebui să capete. 

Hai să vedem vecinii noștri mai nordici cu ce se ocupă prin Parlamentul lor care a adoptat un proiect de lege dedicat transportului pe ape interioare. Așadar, proiectul unei legi adoptate de o țară care nu este membră a Uniunii Europene urmărește să reorienteze o parte din traficul de marfă de pe drumuri și căi ferate către transportul pe apă interioară. Iar volumul transportului fluvial este de așteptat să crească la 30 de milioane de tone pe an. În plus, proiectul de lege prevede stimularea construcției navale, readucând în funcțiune întreprinderile ucrainene și creând noi locuri de muncă; liberalizarea pieței și a comerțului internațional prin deschiderea accesului navelor înregistrate sub pavilion străin; dezvoltarea căii navigabile E – 40 între Ucraina și Belarus, care poate gestiona 7 milioane de tone suplimentare de marfă pe an; deregularizarea industriei, prin introducerea liberă a trecerii prin strâmtori și scutirea parțială a impozitelor pentru navele de navigație interioară; simplificarea procedurilor administrative la înregistrarea navelor și eliberarea de documente de clasă; implementarea standardelor europene și atragerea de noi investiții străine.

Ia comparați textul de mai sus cu afirmațiile domnului fost deputat, cu inteligența artificială și exportul și strategiile și pilonul și nu mai știu ce …

Penibil. Penibil până la lacrimi. Lacrimi de nervi și neputință.