Zona de ancoraj a portului Constanța este păguboasă. Aproape de oriunde bate vântul, nu prea ai unde să te ascunzi. Cine vine la Constanța știe asta foarte bine, la bulău ori o iei la capă, ori te ascunzi la Kaliacra, adică vreo patruj’ de mile mai la sud. Altfel te joci cu viața ta.

Totul e să-ți permiți s-o iei la capă sau să te retragi strategic până la Kaliacra. Fără combustibil sau cu motorul în pioneze nu merge nici una, nici alta. Iar dacă ești într-una dintre situațiile astea, zona portului Constanța este letală, iar lista victimelor este consistentă … Sadu, în 2 decembrie 1988, Paris și Iu Xiu în 4 spre 5 ianuarie 1995 … toate trei sunt adunate contorsionat, una lângă cealaltă, în exteriorul digului de nord al Constanței într-un cimitir ad-hoc cu specific marinăresc.

N-a fost să fie ca 29 spre 30 decembrie 2016 să se constituie într-un eveniment pe care să-l agățăm lângă celelalte. Și de ce n-a fost … n-a fost pentru că s-a opus Troian. Eduard Troian, comandantul navei GSP King.

m/v Basel Express, navă multifuncțională de transport mărfuri generale, încărcată cu 8.000 de tone de porumb vrac, venită de la Kerch, ancorează în rada portului Constanța pe 29 decembrie, în jur de 06.00 dimineața, pentru bunkerare. Vremea rea, portul închis, nava a fost instrucționată să intre la rada interioară să încerce să ia combustibil. În jur de 15.00, oamenii ridică ancora și procedează spre intrare, toată lumea îi aștepta, pilotină, nava de bunkerare, totul era gata, dar Expresul de Basel n-a mai ajuns, că are și motorina mândria ei și a lăsat nava în black out. Comandantul navei tot motiva o defecțiune remediabilă în 15 minute și cele 15 minute s-au făcut aproape trei ore, timp în care, în ciuda ancorei și a celor 7 chei de lanț lăsate la apă, nava s-a înscris într-o derivă susținută, împinsă într-un drum oarecum paralel cu coasta de un vânt de nord cu rafale de peste 8 Beaufort.

La 17.50 nava Basel Express cere salvare. Se prezintă două remorchere, mai întâi LRS Europa care încearcă să ia o legătură, fără succes, apoi GSP King care reușește să ia două parâme de la Basel Express dar se rup în primele secunde. GSP King chiar ajunge să comunice navei în pericol că nu are cum să-l ajute, sârmele sale de remorcaj de peste 80 mm fiind imposibil de luat la bord la mână de cei câțiva băieți disperați de pe Basel Express.

După câteva ore, comandantul GSP King își aduce aminte de un grappler, echipament folosit în off-shore pentru manevra ancorelor platformelor semi-submersibile și existent la bordul GSP Queen, adică în portul Constanța. King lasă expresul de Basel în derivă, cu LRS Europa dansând pe valuri în asistență și pleacă după echipamentul pe care reușește să-l pună pe tambur după ieșirea din port, în benzi de 45 de grade, la întoarcerea spre nava în derivă care trecuse deja de Tuzla.

La a șasea tentativă și în jurul orei 03.00 GSP King reușește să agațe lanțul de ancoră al navei, operațiune care este recomandată procedural în valuri de circa două palme, îl virează cât să poată pune pe drum, cu expresul de Basel remorcat de lanțul de ancoră, procedând cu 1,5 noduri în valuri de 7 metri …

Adevărata poveste asta a fost. Nebunie de marinari adevărați, bun, marinarii sunt cam toți într-un bord, deci cam nebuni. Restul e can can, nava ajunge la intrare în jur de 10, îl ia și pe LRS Europa la pupa, pe la 11, travers de farul de intrare în RSR-ul de altădată, taie lanțul de ancoră, GSP King se duce acasă, în dana 34, iar expresul de Basel garează în dana de pasageri unde voltează tot în jurul prânzului.15781557_10207800368822765_8137745230869318085_n

Deocamdată nu tragem concluzii, deși orice near-miss trebuie dezbătut. Near-miss, adică o secvență de evenimente și/sau condiții care ar fi putut avea ca rezultat pierderea navei și/sau de vieți omenești, pierdere împiedicată de întreruperea fortuită a lanțului evenimentelor. Cu alte cuvinte, era s-o îmbulinezi, dar ai avut bulan. Trebuie să vezi de unde bulanul … În cazul Basel Express e simplu, bulanul se numește GSP King, Eduard Troian, comandantul navei și echipajul lui. Ăștia toți prin meseria și nebunia lor au întrerupt șirul de evenimente care ar fi dus expresul de Basel fix lângă Evangelista, pe la Costinești. Despre comandant rețin un comentariu de pe Facebook: Un Captain de „doar” 40 ani. Profi pana in varful unghiilor. Cetatean roman, dar R Moldova born. (…) Respect!

Avem noi, ca țară, viziunea de a rămâne la mâna destinului? Până acum, cam asta am dovedit. Nu e suficient, zic eu. Și nu e suficient să spun doar eu. Am convingerea că în 2017 vocile o să se înmulțească. Mulțumim, domnule Troian. Ești veste bună cu care încheiem anul ăsta, bărbate. La Mulți Ani!

Reclame