Patru rânduri, patru pagini …

Mai acum câteva zile, tot văitându-ne în cercul nostru de efectele pe care le au greșelile neforțate ale sistemului transporturilor navale asupra sănătății mediului de afaceri naval și portuar pe care ar trebui să-l stimuleze, am fost întrebat în mod direct despre ce cred eu că ar fi de făcut pentru ca situația să evolueze în parametri. La această întrebare, nu m-am putut împiedica să-mi aduc aminte o întâmplare petrecută acum câteva săptămâni.

În calitate de armator al unei nave fluviale, conștient că motorul principal cam gâfâie de la o vreme, l-am rugat pe reprezentantul fabricantului să facă o evaluare și să ne dea niște soluții, ce-avem de făcut, de cumpărat, de reparat. Se duce omu’ acolo, cercetează, evaluează și vine să ne dea întristarea. Ia spune, frate, ai fost? Am fost … Așa, ai fost. Și? Ce avem de făcut? Păi, eh, tot … Cum tot, dom’le? Da, da. Motoare de tipul ăsta funcționează până pe la 35.000 de ore. Al vostru a sărit de 50.000. Deci, tot. Tot.img_01163.jpg

Așa și cu sistemul ăsta care ar trebui să organizeze transporturile navale și industria portuară din România. Ce trebuie schimbat … tot trebuie schimbat. Și când spun asta, nu mă refer neapărat la oamenii care îl populează, deși sunt ceva exemplare care n-au calificarea și nici competențele pentru a activa într-un sistem eminamente tehnic.

Schimbarea principală trebuie să intervină în planul scopului și al misiunii administrației maritime a României care trebuie să înceteze să funcționeze dintr-o inerție păguboasă, să înceteze să mai existe pentru propriu-i beneficiu.

Ca să dau un exemplu, Autoritatea Navală Română e congruentă cu noțiunea de administrație maritimă a României. Care ar fi scopul acestei administrații maritime, tovarăși … Păi, la capitolul obiective, Autoritatea Navală Română afișează patru pagini de angajamente luminoase, cum ar fi:

  • întărirea disciplinei economico-financiare, creșterea constantă a veniturilor prin atragerea de noi surse de venituri precum și prin controlul judicios al costurilor, inclusiv prin reducerea continuă a creanțelor, sau:
  • consolidarea bazei tehnico-materiale prin continuarea politicii de dezvoltare și modernizare a patrimoniului instituției;

Deci, din propriile angajamente formale, realizăm că scopul declarat al Autorității Navale Române este creșterea constantă a veniturilor. Prin atragerea de noi surse de venituri. Poate  această instituție să atragă noi surse de venituri? În mod cert, nu. Poate atrage trafic, adică mai multe nave? Iarăși, nu, cum ar putea? Navele vin după marfă, după comerț. În concluzie, chiar disciplinată economic și financiar fiind, administrația maritimă a României nu își poate crește constant veniturile, pentru că nu poate atrage trafic. Îl poate goni, dacă insistă, printr-o politică fiscală iresponsabilă, aia în numele creșterii constante a veniturilor, crescând taxele aplicate navelor sau printr-un comportament, la fel de iresponsabil, în relație directă cu navele, controale la japcă etc, că s-a mai întâmplat și asta, ne arată istoria recentă.

Prin comparație, administrația maritimă a Marii Britanii, care înmatriculează sub pavilion câteva sute de nave, se exprimă frust, pe parcursul a patru rânduri, după cum urmează:

The UK is a leading centre for business and financial services to the international maritime community. We’re working to maintain our position as a world leader in shipping, training, research and technology. We regulate vessels in UK waters, working with industry and international colleagues setting standards for maritime safety and security.

Fiecare cuvânt din acest statement are rolul lui în a arăta exact cu ce se ocupă o administrație maritimă adevărată, adică: fraților, uite ce, suntem un actor principal al comunității maritime mondiale care furnizează business și servicii financiare shipping-ului modern. Misiunea noastră este să menținem această poziție pe toate planurile: transport, educație, cercetare și dezvoltarea tehnologiei. Cum o facem, uite-așa o facem, reglementăm tranzitul navelor prin apele naționale cooperând cu industria și colegii altor administrații stabilind standarde pentru siguranța și securitatea navigației.

Cu alte cuvinte, scopul administrației maritime este business-ul maritim. Fără el, nu mai există administrație maritimă. Iar business-ul maritim adus de comerțul Marii Britanii prin apele naționale este reglementat prin cooperare cu industria. Cooperare. Adică împreună. Ca un corolar important: nu se face referire la disciplina economico-financiară a administrației maritime a Marii Britanii. S-or fi concentrat pe trafic și nave ăștia, dom’le, precis sunt varză la disciplină … nu vreau să mă gândesc la baza tehnico-materială, brrr …

În interpretarea administrației maritime a României, noțiunile cooperare și împreună capătă valențe de următoarea manieră: astfel, se elaborează un document important, ordinul referitor la echipajul minim de siguranță la bordul navelor românești, deci o chestiune care afectează puținii armatori români supraviețuitori. Cum se elaborează acest ordin? Fără a consulta armatorii, firește. Rezultatul? Un ordin inaplicabil și discriminatoriu, în sensul că tratează armatorii români în exces față de cei străini. Tipic, nu?

Totul pleacă de la înțelegerea greșită a rolului unei instituții. A mai multor instituții, de fapt. Noi parcă suntem toți razna, toate instituțiile își propun să disciplineze și să pedepsească. Autoritatea Navală Română vrea să-și ridice necontenit nivelul financiar adică e ca și cum ai declara că scopul Poliției Române este creșterea constantă a veniturilor. O inepție care se manifestă și la nivelul Administrația Porturilor Maritime Constanța care, la fel, este orientată spre maximizare de profit … de unde să-l facă, dacă nu omorând tot prin jur? Rolul ambelor instituții este administrarea regulatorie și operativă a mediului de afaceri naval și portuar, de stimulare a acestuia, pentru crearea de job-uri, de schimburi comerciale, de dezvoltare economică a regiunii, a țării și, nu în ultimul rând, pentru propria existență. Nu pentru profit și creșterea necontenită a veniturilor prin supra taxarea a tot ce mișcă în jur.

Dacă mai continuăm în ritmul ăsta cum am ajuns autoritatea navală fără nave o să inventăm și administrația portuară fără operatori … iar ca un specific pe care ar trebui să-l patenteze întreaga administrație de stat a României, ambele cu mulți angajați. Dacă se poate neamuri. Între ele. Dinastii.

Cam asta cred eu că este de făcut și imediat, fără întârziere. Orientarea administrației maritime cu fața la venitul potențial NU se poate face decât împreună cu industria, cu operatorii, cu armatorii. Nu este un drum ușor și nici scurt. Trebuie început de undeva, totuși. Cât mai respirăm, că e ceva vreme de când suntem în apnee …

Anunțuri

2 gânduri despre “Patru rânduri, patru pagini …

  1. Este o fraza care nu-mi suna bine. Poate doar mie… Sectorul asta dacă ar fi „eminamente tehnic” ar fi perdant din start! Poate asta este buba la noi, prea multi tehnicieni. Ca sa poți dezvolta, extinde, sau ce mai este de făcut, trebuie identificate obiectivele. Apoi multa munca pentru atingerea lor.Un tehnician singur nu o poate face, cum nu o poate face nici altcineva, indiferent de specializare, de unul singur. Cred ca un colectiv pluri-discipinar este cheia. Citesc blogul tău uneori. Multe chestii interesante. Dar uneori… 🙂 de fapt este dreptul fiecăruia dintre noi sa ne dam cu părerea. Și tu o faci cu brio! Felicitări!

  2. Este un sector eminamente tehnic, în sensul că are niște specificități foarte concrete. Absolut de acord că tehnicianul are niște limite, gen șef de birou, sau pe acolo. Pe de altă parte, orice conducere, indiferent cât de vizionară și bine intenționată, are nevoie de un basement tehnic. Când ăla nu e, e tragedie. Noi suntem aproape de tragedie. Mulțumesc pentru interes. Și pentru felicitări.
    Da, îmi dau cu părerea cât pot de onest. Că mai dau cu mucii prin fasole, asta e, important să n-o fac prea des.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s