Mircea. Navă școală …

Nava școală Mircea. Puțin probabil să existe vreo altă navă de-a noastră care să însemne câte ceva pentru atâtea generații de marinari ai României. Fiecare dintre noi, cei care am băut apă din tanc și nu ne mai vindecăm de boala asta numită marea, avem câte-o parte de suflet lăsată pe vreo punte, pe vreo comandă sau prin sala mașini a unei nave. Fiecare din cele câteva sute de nave ale noastre a însemnat câte ceva pentru cei care au trudit acolo. Nava școală Mircea înseamnă câte ceva pentru toți. E numitorul nostru comun. Și mult mai mult de-atât.

Nava școală Mircea ne validează pe noi, românii, ca aristocrați ai acestei meserii. Într-o perioadă în care puține ne mai recomandă în domeniul maritim, Mircea este dovada a ceea ce am fost odată și, martor al suișurilor și coborâșurilor noastre, Mircea poate fi embrionul din care putem renaște ca națiune maritimă. În jurul lui putem clădi. Pe acest simbol al marinăriei pure, al bărbăției și al poeziei acestei meserii frumoase și dure.

Un voiaj în jurul lumii al navei școală Mircea este pe cât de posibil pe atât de necesar. Cumva îl datorăm lumii maritime pentru emoțiile pe care Mircea le stârnește pe oriunde apare, pe orice mare, prin orice port. Îl datorăm și studenților Academiei Navale care pot învăța mai multe dintr-un marș cu velele decât din orice seminar de analiză matematică.

Construcția bricului Mircea a fost demarată de o subscripție publică organizată de Liga Navală Română, la finalul anilor ’30. Regatul României a completat generos fondul oferit de cetățeni și a comandat nava unui șantier de elită al vremii. Scenariul poate fi repetat peste ani iar Liga Navală Română este gata să inițieze un demers similar care să demareze și să catalizeze energiile financiare ale tuturor acelora care doresc să îl vadă pe Mircea traversând Atlanticul, să treacă prin canalul Panama spre Pacific și să ne reprezinte nația cu silueta sa simbol al unor vremuri în care timpul parcă cântărea mai mult.

Pentru că această navă de peste 75 de ani poate declanșa un bulgăr emoțional care să ne readucă ambițiile maritime de altădată, voiajul navei școală Mircea în jurul lumii este o aventură pe mare, cu toate ingredientele ei, cu valuri și vreme rea, dar poate deveni începutul unui alt gen de aventură, instituțională și administrativă, al cărui succes să ne mai dea o șansă, șansa de a conta pe mare. Deocamdată nu contăm. Nu mai contăm. Și, din păcate, situația de astăzi ni se datorează aproape în exclusivitate. Am dărâmat iresponsabil ce am avut în shipping … ne-am debarasat de nave ca de lepră, n-am pus nimic în locul lor și acum concluzionăm, trist, că n-am evoluat cu vremurile în timp ce lumea maritimă face enormi pași înainte.

Trebuie să existe o inexplicabilă fărâmă de suflet în amalgamul ăsta de fiare și lemn și motoare și vele care este nava școală Mircea. Sigur trebuie să fie. Nu ar fi rezistat altfel vremurilor care au tăvălit-o la propriu și la figurat, în captivitate la ruși și, odată întoarsă, în captivitate la noi … captivitatea incompetenței și lipsei de respect pe care am dovedit-o mai tot timpul și continuăm s-o exersăm pe multe din simbolurile noastre.

După cum vedeți, Mircea ține capul sus, totuși. Are un nucleu de oameni pentru care înseamnă exact ceea ce ar trebui să însemne. Am putea să lărgim nucleul și să ne agățăm de nava asta să ne învețe cum să ținem capul sus iar … că de-aia e navă școală.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s