Acum nu mai mult de 4 zile eram în stare să pariez pe orice că Ponta câștigă. Și n-a câștigat. A pierdut. Rău a pierdut. Ajungând în seara asta acasă, stăteam și spălam vreo 6 roșii și mă gândeam de ce m-am înșelat atât de tare la alegerile astea … și am ajuns la concluzia că în aceste momente trăim finalul politicii așa cum am știut-o până acum … Parcurg cei câțiva pași de la chiuvetă pân’ la masa unde mănânc cu ochii-n laptop și ce găsesc pe facebook … pe colegu’ de școală de marină Grizzly care ce spune el …

Nu despre Iohannis sau Ponta este vorba aici, ci despre prabusirea unui sistem electoral mizerabil si invechit. Agentul electoral, activistul din teritoriu, primarele si toata gasca asta de lipitori de afise si-au dat ultima suflare. Au invins like-urile, retelele de socializare, media on-line libera de interese, comunicatiile moderne, generatia cu tastatura si sms!!! Bravo! Urmatorul pas: votul electronic. Si toate se vor schimba. In 10 ani nu vor mai exista partide politice , parlamente, comitete si comisii; fiecare cetatean va putea participa la bunul mers al statului printr-un click! Am aceasta viziune, a statului minimalist, cu guvern angajat, format din tehnocrati, care propun spre avizare decizii privind bunul mers al tarii, iar noi cetatenii sa apasam pe buton de acasa, din cafenea sau de aiurea. Asa va fi!

Asta e, de fapt … asta a fost și asta va fi de-acu’ încolo … și ăsta-i și motivul pentru care m-am înșelat atât de zdravăn … au lipsit toate ingredientele a ceea ce consideram eu o campanie reușită, garant al victoriei în alegeri. Duse-au fost organizațiile pe secții de votare mobilizate exemplar, cu președinți nedormiți o lună, prețios obosiți și gata să-și tranzacționeze oboseala de campanie pe un loc de muncă pentru fată, sau băiat, sau nepot, proaspăt absolvenți de particulară „la drept” … sau în „măneigement” … Duse au fost tinerele echipe de lipitori de afișe pentru care scoteai bani din buzunar și te declarai mulțumit dacă nu-ți aruncau prea multe afișe sau postere sau calendare la vreun gunoi … sau pe toate într-o scară de bloc … duse au fost și mitingurile prin țară, cu deplasările militanților din județele limitrofe, îngrămădiți în autocare, costisitori și ei … autocarul, sendviciurile, apa, sucurile, șoferul etc … Și au lipsit și dezbaterile televizate … au lipsit, că nu era nevoie. Combatanții au fost necoplanari, au vorbit fiecare pe altă limbă. Ponta cu cifrele, cu pibu’, cu nu știu ce, Iohannis fără cunoștințe pe subiect, dar cu altă atitudine pe de-a întregul … s-a descurcat mai bine la a doua întâlnire, apoi a cântat imnul în direct, nazal, dar corect, a spus că mai bine pierde decât să fie mârlan … A, bun, admirator al șarjelor lui Băse, unde lipsa verbului și a replicii tăioase, categorice, echivala cu eticheta de loser, Iohannis mi s-a părut că nici nu încearcă să opună rezistență, vorba unui prieten, frate, ăsta nu-și dorește să ajungă președinte.

Dar meciul a fost altul, după cum am văzut. Comunicarea, dar nu doar comunicarea … schimbul de generație al votanților, fiecare an trecut înseamnă ieșirea treptată din scenă a unor nostalgici, înlocuiți de tineri lipsiți de inhibiții și de alte sentimente față de România pe care n-au prins-o, generații azvârlite într-o lume fără reguli, provocate de bacalaureat și de simulacrul de viață academică privato-stato-postcomunistă, dar absolut de rahat și fără relevanță în viața reală, provocate de lipsa locurilor de muncă și de tot felul de alte, multe, lipsuri … E, și pentru ei, produsul Ponta a fost de rejectat pentru produsul Macovei, care deși mai bătrână decât Ponta s-a comportat ca și cum ar fi fost mai tânără decât Ponta și apoi, în turul doi, pentru produsul Iohannis pe care clipul cu ceasul bunicului l-a nimerit la fix … nu știu dacă bunică-su era ceasornicar, dar în clip a fost și clipul a fost belea … Românii de afară, zgândăriți că nu sunt lăsați să voteze au inițiat tsunami-ul electoral și gata rezultatul …

Da, Grizzly are perfectă dreptate. Toate se vor schimba. Electoratul, primul, s-a schimbat deja. Pachetarii devin mai rari, informația circulă mai repede, viața are alt ritm, oamenii reacționează mai rapid și mai lipsit de inhibiții. Asta va schimba și partidele, sunt convins. Campaniile vor fi altceva decât mobilizarea asta cretinoidă de oameni, armate care încearcă să vândă populației lozinci și povești în care nu cred, dar cu care speră să-și rezolve un băiat, o fată, un nepot … Campania a devenit like și share și Puie Monta … Și, mărturisesc, nu mi-am imaginat că dinamica vieții poate face așa victime … de-aia, captiv unui mod de gândire valabil cu doar doi ani în urmă, eram absolut convins că Ponta iese președinte.

Dar n-a ieșit. Meciul n-a fost despre Ponta sau Iohannis. A fost despre trecut și viitor, sau despre cum a perceput lumea trecutul și viitorul. E o ironie amară că unul dintre cei mai tineri politicieni ai Europei decontează pierderea meciului cu generația tânără. Nu-l invidiez. Vine o perioadă care o să-l îmbătrânească de la zi la zi. Asta e. Colegii care până acum câteva ore îl preamăreau, acum se coagulează să-i rupă capul … Ar fi haios să-l schimbe cu vreo cotoarbă, cu mileu’ pe computer … ar fi dovada supremă că PSD n-a înțeles nimic din toată … hm, muia asta însetată pe care le-a dat-o românu’ din țară și de afară …

Sper ca Iohannis să popularizeze în România respectul față de muncă pe care-l are inoculat neamul lui dintotdeauna. Sunt sceptic, dar îi doresc să încerce, măcar.

 

Anunțuri