Containere și gogonele …

La noi la firmă aveam nevoie de un container să ne depozităm parțalele … jențile de vară/iarnă ale mașinilor, arhiva, mobila veche, mă rog, ce se mai strânge pe la casa omului și nu-l lasă inima să le pună pe foc … Căutăm, ne informăm, sunăm, achiziționăm și in the backyard poziționăm mai sus amintitul container …

Buun … și când admiram eu proaspăta achiziție, îmi aduc aminte de alte containere, astea din pozele pe care le montez eu aici … containere care poartă hieroglife azi necunoscute marelui public … micul public, adică și anume cunoscătorii, cotoarbele care au mai prins vremurile în care hieroglifele nu erau hieroglife ci însemne a căror succesiune însemna ceva, micul public, deci, a devenit atât de mic încât nu prea mai contează …

Încep cu puțină istorie … Containerele au apărut cu mai mult de cinzeci de ani în urmă, imediat după WW II … Deși ultimul conflict desfășurat aproape în totalitate cu arme convenționale, cel de-al doilea război mondial a fost evenimentul care a stat la baza majorității conceptelor logistice moderne … stocuri, intermodalitate, just-in-time … aproape toate sunt plecate de la imensul volum de mărfuri pe care americanii l-au plouat peste aliați, fie ei englezi, francezi sau ruși. Apărut imediat după război, containerul a cucerit lumea … timid, mai fără infrastructură, fără nave născute specializate ci din tancuri transformate, containerizarea a fost tăvălugul care a dat cu șutul transportului tradițional, instaurând ceea ce se poate defini ca transportul modern … bun, aș putea povesti două zile pe subiectul ăsta, poate altădată …

Eh, și în tot acest proces de modernizare al transportului derulat pe apă și al porturilor, păi nu era normal să existe o enclavă rezistentă la presiunea tăierii costurilor și eficientizării și reformelor de tot soiul în lungul lanțului logistic? Sigur că era normal … Și ce credeți voi că fuse numita enclavă, oază de liniște nederanjată de tumultul capitalului odios, investitor în standardizare, eficientizare, cu alte cuvinte containerizare? Păi, să fi fost Românica, să nu fi fost … Ba a cam fost …

Flota noastră comercială număra, la apoteoză, adică în 1989, 310 nave, aproape 6 milioane de tone capacitate … Câte nave specializate pentru transportul mărfurilor containerizate credeți că număra armada noastră? Exact 2 … Două.59175

Da, domnilor … În plin avânt al containerizării globale, România prefera să construiască, după proiecte din anii ’50, cargouri cu minginii și bocaporți și să privească oarecum marginal contaierele și revoluția pe care containerele au generat-o în shipping … Revenind … Două nave. Caransebeș, cunoscută și sub mai flatulentul Caranbese și Piatra Olt … sister ships, 8400 dwt, luau vreo 600 de TEU, mai nimic în termenii de azi, atunci erau nave ușor sub medie. Proiectul, dacă-mi aduc bine aminte, puțin cam furat și alterat, să nu se prindă păgubașii … am înțeles că aveau niște trepidații în marș de-ți scăpai pietrele de la rinichi pe scări, prin castel … Chiar înainte de revoluțiune, Navromul a reușit să impună în piață o linie Constanța – nord continent – Constanța, round trip de vreo lună și-un pic, cu Anvers, cu Rotterdam, Felixstowe, Pireu pe coadă, nu mai știu exact … A ținut până a intrat Romline-ul în vrie și  s-au dus de suflet și linie și nave …

Iar containerele, de la care am plecat, de fapt … Odată încercarea firavă de-a face pasul în realitate și de a transporta mărfuri în containere, navele nu erau suficiente, a apărut necesitatea ca Navromul să aibă și containere, obiectele standardizate în care se transportă ce se transportă … Și Navromul și-a construit containere, ce era să facă … se făceau la Iași, din ce-mi aduc aminte … se ansamblau sub supraveghere RNR și ajunseseră, cred, în jur de 20.000 ca număr … Firesc, de altminteri … se încărcau, se lăsau în porturi, se repatriau goale, sau nu, dintr-o linie de navigație într-alta, dintr-un terminal în altul și altul, puteau ajunge în lumea întreagă … asta e măreția și frumusețea transportului containerizat …

Și-au ajuns, fraților, în lumea întreagă … inclusiv în Constanța, zona abator, după blocurile gri și până-n șină, adăpost pentru murături pentru niște unii … un final lipsit de glorie care sumarizează atenția cu care am privit noi cea mai importantă invenție a fluxurilor logistice de până-n prezent. IMG_0584

Recunosc, când le-am văzut m-am și emoționat … m-am dus să le mângâi. Mi s-a părut absolut ciudat  să văd scris în română pe un container. NARU strands for NAVROM RUMANIA … Sigla RNR-ului este astupată … Vopseaua pare originală … Deh, lumea noastră dispărută …

În ultimii 24 de ani știți ce s-a întâmplat … Flota noastră existentă aproape numai numeric a făcut implozie … Vapoarele nu mai există sub pavilion român. Din flota noastră de altădată, mai plutesc câteva ruine, decrepite, fentând orice norme de registru serios, transportând ce aproape că nu se poate transporta, cu echipaje plătite vai de mama lor … Noi, ca owneri, nu am rezistat la ritmul pe care statele cu tradiție l-au impus în shipping. Rezistăm, încă, pe piața forței de muncă … cât om mai rezista … IMG_0585

Caransebeșul și Piatra Oltul au fost vândute pe finalul anilor ’90, după aresturi și peripeții și scandaluri cu echipaje neplătite … Containerele de Iași s-au pierdut și ele … compensate pentru datoriile armatorului în piață sau, pur și simplu, la fier vechi … Navromul nu mai există. Registrul Naval Român nu mai există nici el … România și cele două containere gazdă pentru murături încă există. Nu știu cât …

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s