Război între foști …

Ia fiți atenți un pic … Acum vreo săptămână, n-am de lucru și mă apuc să tachinez un fost președinte de aproape fost partid … la Constanța, aproape fostul partid este fost de-a binelea. Cei foarte, foarte informați au mai auzit de el … întotdeauna de bine … de foarte bine. Ba nu știu care consilier local a fugit cu cheia de la sediu, ba aripa adversă a contracarat și-a spart butucul de la ușă … oamenii n-aveau treabă cu politica, aveau treabă unii cu alții … Bun, puciul cu izbânda armată asupra butucului de la ușa de intrare în sediu are un câștigător, nu? Eh … ăsta-i fostul președinte de care povestesc … omu’ s-a apucat să se proclame învingător în luptă dreaptă și acum, drumul spre reconstrucția partidului este deschis … deschis, deschis, dar când arăți ca o combinație între Ioda, din Star Wars și un pitic de grădină căruia vicisitudinile vremii sau, poate, un câine i-au furat fesu’ și păru’ odată cu fesu’ … e complicat să creezi energia și emoția de a reconstrui o organizație politică care, la oricare alegeri, strânge mai puține voturi decât membrii pe care îi declară.

Bun … diriguitorilor de la centru le-a fost limpede că învingătorul peste butucul de la ușă nu poate lipi cioburile istoriei și, nemiloși, îl schimbă pe ăsta micu’ … spulberând într-o ședință crudă vise de deputăție sau senatorie sau cine știe ce altă dregătorie.

Auzind, mă mănâncă-n cur și-i trimit un mesaj privat pe Facebook … Ce faci, dom’ președinte, ai rămas fără președinție? Acum, pe bune, n-am avut nicio intenție malițioasă, am crezut că e nevorbit și îi face bine să verse fasolea. Omu’ se atacă, nu-mi răspunde, dar se-apucă bărbătește să se vaite pe la partid … cică-l agresez pe Facebook … Aud de treaba asta și-i las un mesaj că am avut impresia că discut cu un om matur … care, nu cu mult timp în urmă mă invitase pe la sediu să reconstruim partidu’ … Atât mi-a trebuit …

Mistourile nu mi se par a fi dialog,ce va maii i place sa jigniti! Domnu la capitolul fost ma cam intreci este adevarat,diferenta dintre mine si dvs este ca la mine la poarta nu vor venii mascatii niciodata!!! Stiu sunteti nevinovat!Legat de partid nu sunteti persona care sa mi dati sfaturi!

Când văd mesajul, mă gândesc să mă sui în mașină, să-l caut prin căsuța piticilor de unde se exprimă el așa voinic și să-i trag un șut în cur … parez în lateral, totuși …

Dom’ fost presedinte, acum au si mascatii aia mindria lor, nu vin chiar la oricine. Legat de partid nu am cum sa-ti dau sfaturi ca as vorbi degeaba … Se mai înfoaie o dată la mine și-l las în pace, pus pe gânduri, recunosc.

Și acum vă spun și de ce am rămas pe gânduri … Am învățat toată viața mea, am muncit și, îmi place să cred, profesional sunt destul de sus, mai ales de când am învățat că nimeni nu le știe pe toate și că pregătirea continuă e starea de normalitate a unui om care-și dorește să conteze în meseria lui.

Dacă m-a uimit ceva, cu adevărat, când am ajuns într-o poziție de prim nivel la ministerul de interne, a fost cât de multe chestii bune se pot face de acolo și cât de multe sunt de făcut … Noi, ca administrație, avem mii de găuri sub linia de plutire … suntem organizați prost, iar reforma administrativă nu a existat, în realitate, decât la nivel de lătrat în public … indiferent care a fost guvernul sau ministrul. Suntem varză peste tot … iar lipsa de competență cu care este împănată administrația de-a lungul și de-a latul ordonatorilor principali de credite bugetari mi pare întreținută cu mare artă … așa a ajuns totul să coste de două, trei ori mai mult decât trebuie, iar ce se cumpără este redundant și necoordonat la nivel național … și toate astea în timp ce la onoruri suntem primii … calci pe generali și chestori ca pe dude … avem doctori, doctoranzi și masteranzi și academicieni, dar n-avem școală și toate pot continua la infinit până ajungi în depresie …

Absolut firesc, după ce ne-am apucat să aliniem manglele și să le adresăm câte-o rezolvare, sistemul a reacționat și pe responsabil l-au încălțat … adică pe mine, în persoană … cu percheziție, cu mascați, cu tot tacâmul … cu abuz, fără probe, acuzat de trafic de influență dintr-o funcție pe care n-o aveam … Iar lucrarea a fost mai amplă, aveau mai multe bombonele … nu mai elaborez că iar mă enervez și n-am niciun chef de vreun atac cerebral în seara asta.

Din motive care mie îmi sunt clare, și anume oneroase, am fost extras din locul pe care în mod samavolnic îl ocupam … cariera politică torpilată iremediabil și viața așijderea. După doi ani, încă aștept să fiu audiat … Lumea de pe lângă noi ne sfătuiește să ne vedem de viață … să mergem mai departe, că nu are ce să se întâmple, dosarul e o minciună și așa mai departe … Corect, așa e, dosarul nu există … într-o lume normală nu ar avea ce căuta într-o instanță, dar de când e România normală …

Mulți îmi spun să tac din gură, că timpul le va rezolva pe toate … Eh, de asta sincer, mă cam îndoiesc … Ce-am pățit eu că mi-am făcut treaba n-am să uit … iar faptul că oricine, ca de exemplu domnu’ fost mini președinte al unui aproape fost partid, un virtuos al gramaticii în opera scrisă și al exprimării în cea orală … așa, deci, că oricine poate să-mi facă referiri directe la mascați și să maimuțărească apropo de nevinovăția mea … în condiția în care noi știm că e o mizerie de lucrătură, dar care mi-a afectat familia, pe mama, copilul și restul celor apropiați … asta chiar nu e de uitat, ba dimpotrivă.

Inițial, chiar m-am gândit să mă duc la piticania care m-a enervat și să-i trag un șut în cur, cu latul, să nu exagerez … Gândindu-mă mai bine îmi dau seama că n-am de ce să fiu supărat. Afară de câțiva apropiați și de lichelele autoare, probabil, restul lumii gândește la fel ca domnul fost președinte al unui aproape fost partid. Și de mine, de noi, ține dacă vom duce războiul nervilor și când se va termina, vom avea energia să umblăm și după autori …

 

Anunțuri

2 gânduri despre “Război între foști …

  1. Mie cel putin mi-ati clarificat multe cu acest articol. Sunteti singura persoana pentru care m-as duce in sectia de votare dupa aprox 25 de ani de… declarat „absent”. La faza aia cu… „daca nu mergeti la vot, o sa suportati consecintele celor care au votat” eu nu pun botu’. Si nici francezii, parca prin ’96, care au refuzat „in masa” sa voteze. De vreo 4-5 ori spunand: „ne-am saturat de minciuni, daca nu ne dati o clasa politica reala, noi nu votam. Punct.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s