Ruinele de la capăt de Dunăre …

Frumos la Sulina … Pentru mobilitatea cu care suntem obișnuiți azi, când orice este accesibil, Sulina face excepție de la orice … e greu accesibilă. Rutier nu este accesibilă. Poți ajunge în Sulina pe apă sau cu elicopteru’, ca președintele azi. Cum majoritatea nu suntem președinți, apa rămâne singura cale … De la Constanța sunt 80 de mile marine, pe la larg deci, iar de la Tulcea sunt mai puțin de 40 de mile, acoperibile de o rapidă într-o oră jumate sau de nava de pasageri obișnuită, în patru.

Acum … luând în considerare modul în care ne batem joc de tot și toate, accesul dificil a protejat, oarecum,  Sulina de a fi metastaziată de kitch-ul banului proaspăt al românului de succes. Să nu vă imaginați că nu găsim mizerii construite ici și colo … găsim, sigur. Construcții de munte, acoperișuri ascuțite, care-o fi rostul lor, eu nu pot să-mi imaginez … Ăia la munte afumă slana-n pod, aici utilitatea lor chiar îmi scapă …

Plaja este absolut spectaculoasa. Dunărea este absolut spectaculoasă … Sulina veche este absolut spectaculoasă. Din 1856, vreo 80 de ani, la Sulina a fost sediul Comisiei Europene a Dunării … Sulina a fost un creuzet internațional care a gestionat primele lucrări hidrotehnice care au făcut Dunărea navigabilă, iar toată această aventură a lăsat urme frumoase pe care comunismul n-a reușit să le distrugă. Sulina veche, cea din jurul farului, este absolut demențială … sediul Comisiei, spitalul, clădirile administrației realizează un model de funcționalitate absolut remarcabil, mai ales dacă ne gândim că totul are peste 150 de ani vechime … aveau și teren de tenis, bazin … superb.

Ceea ce n-a reușit să pună la pământ comunismul, va reuși proasta creștere, grobianismul, lipsa de respect și de educație care cucerește România văzând cu ochii … Clădiri monument, clădiri de patrimoniu își irosesc resursa și se degradează implacabil în nepăsarea comunității locale alcătuită dintr-o generație care nu le poate aprecia, prea ocupată să vândă ieftin, să se extazieze în fața kitch-ului sau să-și bea, pur și simplu, ce i-a rămas din minți … Păcat.

pozăpoză - copiepoză - copie 2poză - copie 4

Anunțuri

Un gând despre “Ruinele de la capăt de Dunăre …

  1. Excelentă frescă, ce ar trebui luată în seamă de politicieni, ca multe alte postări inspirate pe care le-ați făcut. Dar și tragică. In ceea ce privește accesul rutier până la Sulina, acesta a fost în mod deliberat stopat pentru a proteja natura (din fericire). Imi amintesc de pe vremea când eram un tânăr cercetător, cum colegii mei din laboratoarele de drumuri (eu eram la naval) inventaseră o tehnologie ecologică de a construi un drum până la Sulina, iar răspunsul oficialităților a fost că un drum ar produce o invazie a turiștilor în Deltă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s