Atunci și acum la Sulina …

Sulina începutului de mileniu arată cum n-o știam de la sfârșitul mileniului precedent … bun, știam asta, am mai fost, dar acu’ o și scriu.

Dimineață, azi. Fruhstuck. Sulina. Eu: Cum era, domnule, portul ăsta înainte de ’89? Se opera ceva aici? Conlocutorul, fost căpitan fluvial, actualmente angajat la căpitănie: Oho … din ’82 de când s-a inaugurat a cam tot fost plin. Mai tot timpul aveam 6, 7, 10 nave la operare … erau contracte, munceam non-stop, construiam socialismul … dacă era aglomerat, descărcau și pe cheul turistic. Vis-a-vis de vechea cherhana aveam două dane plutitoare, descărcam și acolo. Sulina avea spre 10.000 de oameni … Acum … ferească sfântul să pățim ceva … selecția naturală e literă de lege. Ai zile, scapi, n-ai zile, nu. Eu: Și șantierul? El: șantierul … șantierul a fost cumpărat de un arab, care a luat, de fapt, numai cala … a investit în cală și taie nave acolo … Eu: păi și clădirile alea de cărămidă roșie de zici că-s în Anglia, halele … El: Pustiu … un paznic, doi … unde-i un paznic e precis și un director, dar n-aș ști să vă spun al cui a rămas și dacă se intenționează ceva …

Pustiu … După prânz îmi iau papucii și mă târăsc în căldură prin Sulina … orașul care, pentru mine, are o rezonanță absolut specială. Când eram eu copil la mama și tatăl meu mergea pe marea cea mare în calitate de comandant care era el, Navromul avea sute de nave și parcă toată țara lucra pentru ele. Dunărea avea un rol absolut în toată povestea asta … La Galați siderurgia lucra fără căpăstru și fără filtre de mediu și minereul urca la deal și cu nave de 55 de mii, o idioțenie, dar așa se întâmpla, iar tabla pe care combinatul o siderurgea cobora la vale în tot felul de nave care ajungeau în lumea largă … Tulcea înghițea bauxită și producea aluminiu, Brăila, cereale și toate, la un loc, cherestea … Navromul avea relații maritime care ajunseseră tradiționale, fluviul era un furnicar, iar vapoarele așteptau cu săptămânile la operare.

În toată povestea asta, cum, necum, taică-meu se descurca să nu aștepte la operare pe la mila 42, mai sus de Tulcea sau pe la cotu’ Pisicii sau cine știe pe unde … acosta la dana de apă în Sulina și staționarea se transforma în vacanță, vaporul se umplea de neveste și copii și zarvă și povești. Simt și acum parfumul patriarhal de oraș departe de lume, îmi aduc aminte de praful prin care ne bălăceam spre mare, de drumul care trecea prin cimitirul ăla absolut fantastic, de ciorbele pescărești cu apă din Dunăre și de vapoarele care urcau sau se scurgeau la vale … poză - copie 2

Repoziționat în cruda realitate a aziului, ajung pe faleză. Peste drum este șantierul naval, cala se poartă pe-aici. Un soi de sincrolift în rampă, plecat din golfulețul unde a fost tăiată Mamaia cea veche, englezească și cu comanda la centru. La așteptare să fie mărunțite, două cargouri … unul dederist după față și-un volgobalt … La dana de apă nimic acostat, iar cinematograful unde altădată am văzut Profetul, aurul și ardelenii până l-am învățat pe de rost este și anume în paragină.

Vapoarele care altădată așteptau cu babordul la cheul orașului au fost înlocuite cu un soi de bărci transformate, care mai de care mai inept, în mijloace de locomoție plutitoare pentru turiști … În fața primărie șade, maiestuos, un ceva cu vagi indicii că ar fi o navă de pasageri. Mă apropii și mi se strepezesc dinții … știți, stăteam și mă gândeam, unul pentru motivele pentru care mi-am iubit și-mi iubesc meseria este că mersul pe mare a impus dintotdeauna o certă clasă … a fost o meserie nerecomandată chiar oricui, domnule … Uitându-mă la tumorile astea de vapoare și vaporașe și bărci îmi dau seama că barierele din calea prostului gust au fost sfărâmate inclusiv la marină.

Chestia asta are termopane și jaluzele, măi … eu nu pot înțelege cum a fost posibil așa ceva … mă uit mai atent, poate văd și un acoperiș Lindab strecurat pe comandă, vreo faianță, ceva … ia uite, are radar și la pupa … l-or folosi drept ventilator … incredibil. poză

Incredibil și păcat. În scară, de fapt, pe trepina de acces, un lache care se presupune reprezentantul amfitrionului, spărgea semințe delicat și-și examina atent unghia mare a unui stâng răpănos … bun, și dreptul era la fel, nu intrați la idei. Aș fi curios … cam ce fel de oameni ajung să plutească pe mizeria asta …

În fine … procedez … o pilotină, neschimbată față de acum 15 ani când operam eu pe la Dunăre, un remorcher, Mamaia 2, sister ship cu Mamaia 1, vândută prin Norvegia, navă de servitute pentru platforme și, ia te uită, Iglicioara … ăsteia îi crește o pădure în magazie … asta e adevărata green ship, fraților …

poză - copie

Fac rondou, mă întorc … să-mi fi tot luat vreo oră juma marșul meu pe cheul Sulinei … Pot să spun cu precizie că astăzi, pe Dunăre, au circulat submarinele, că nave de suprafață n-am văzut.

Portul Sulina nu mai există, de fapt … și nu era chiar mic, iar efortul pentru a-l construi în curul ăsta neprietenos de lume a fost consistent. Okay, nu e singurul lucru important de care ne batem joc. Ne batem joc și de Dunăre, ai cărei 1000 de kilometri chiar nu-i merităm. N-avem strategie, n-avem reguli, n-avem pescaj, n-avem capacități de producție adiacente, n-avem nimic … avem mica ciupeală, avem turism de baltă, dezvoltat ca iedera sălbatică … Sulina s-a chircit, de la aproape zece mii de locuitori a ajuns la sub 4000 … nu mai e fabrică de conserve de pește, șantierul naval e al nimănui, nu mai există spital, sprijinul SMURD-ului în caz de ceva e, din ce spune lumea, o lozincă de spus pe la televizor … ultima naștere din Sulina s-a întâmplat reinventând o moașă ieșită la pensie cu o epocă înainte …

Dacă aș putea, aș da timpul înapoi și i-aș da zonei ăsteia ce merită … i-aș da și cinematograful și șantierul și fabrica de conserve … sau, mai bine, aș da-o Germaniei sau Austriei care ar trata-o altfel.

Dar … cum nu pot, rămâne totul cum este azi, parte a României anului 2013, scăpată din mână și cucerită pe zi ce trece de țopârlani.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s