Despre noul ANR … Al șaptelea …

A trecut ceva vreme de când nu m-am mai produs pe blog. Bun, nici n-am avut timp, dar parcă nici chef n-am mai avut … E drept, munca de peste zi mă cam lasă fără vânt în pânze … și când ajung acasă, mai bine cad pe gânduri, vorba Vasilicăi Tastaman în Astă seară dansăm in ză femili … și uite-așa, a trecut luna de când n-am mai pus panseuri imemoriale în dezbatere virtuală, so to speak …

Și, poate, aș mai fi lenevit un pic dacă scena portuară nu mi-ar fi oferit ocazia să comentez oarece … iar acest oarece este cea de-a șasea schimbare a directorului general al Autorității Navale Române … a șasea într-un an, să ne înțelegem. Instituția care are misiunea să implementeze politicile statului român în domeniul maritim are o consecvență demnă de invidiat … câte unul la două, trei luni … și așa se făcură șase într-un an.

N-am să scriu despre toți, deși îi cunosc chiar bine. N-am să scriu despre toți, deși mă interesează foarte tare cine conduce instituția asta, mă interesează cine conduce portul. Nu sunt singurul interesat, suntem mulți cei afectați de o hotărâre, de un tarif, de o taxă … În fine … am să mă refer doar la ultimul, sau, mă rog, decât la ultimul, cum se esprimă lumea, mai nou …

Părerea mea despre Andrian Mihei este mult mai bună decât cea pe care o are el despre mine, sunt convins. Mi-a fost profesor de navigație în 1990 … proaspăt ieșiți din școala militară, transferați la nou înființatul Institut de marină civilă, ne-am pomenit cu un domn tânăr și zâmbitor la ore … elegant îmbrăcat, parcă-l văd, mai tot timpul în costume bleumarin, la două rânduri, că așa se purtau pe atunci … Parcă venea din altă lume, lejer, relaxat, cu vorbele la el, mai făcea câte-o poantă  … îmi aduc aminte că ne-a scurtcircuitat niște automatisme prăfuite de navigație astronomică. Nu mai știu ce-am mai făcut cu el, navigație ortodromică, loxodromică, parcă … îmi aduc aminte că mai tot timpul făcea referire la câte-un voiaj, la câte-un eveniment. Se vedea că vine din mijlocul trupelor, că știe despre ce e vorba. Acum, să fim corecți, noi nici la armată n-am avut profesori slabi la navigație … că a fost Suciu, Trifănescu sau nea Costică, Lombo sau care a mai fost, toți au fost somități în felul lor … știau matematică, se jucau cu efemeridele și logaritmii și ne-au învățat absolut tot ce era de învățat … anii care au trecut nu mi-au estompat respectul pentru fiecare dintre ei … dar se întâmplase revoluția, bacterii aparțineau trecutului, iar comandantul Mihei era o boare de aer proaspăt în outfit-ul lui și modul lejer de a discuta despre cum plutesc vapoarele într-o mare de stele și cu maree și traversade și alte alea.

Nu cred că a predat foarte mult atunci … eram în 1990, în România virgină și avidă de idei și proiecte și investiții și de orice … erau oportunități, omul era pe felie, și-a făcut o agenție de shipping, a devenit armator, a avut succes. Nu ne-am prea intersectat, eu mi-am văzut de ale mele, am mers pe mare aproape zece ani cu două concedii mari și late, am ajuns comandant, iar de când am rămas la uscat am tot coborât și urcat și prăbușit de câteva ori … Cunoscându-l, mă îndoiesc că m-a privit cu ochi buni … ne mai vedeam, ne mai salutam, n-am depășit un prag al formalismului mai niciodată.

Vine 2004, domnul Mihei intrase în politică, a candidat la primărie, după aia l-am văzut pe liste parlamentare … îmi aduc aminte că mă și gândeam ce dracu’ i-o trebui ăstuia să se porcăiască cu Mazăre pe salubrizarea orașului când el are vapoare și lovele și, în general, cam ce vrea are … de niciunde, ajung și eu pe liste, altele, deci pe cursuri de coliziune cu fostul dom’ profesor … și pe cursuri de coliziune am fost și în prima mea emisiune politică televizată de MTC … m-a făcut de căcat la modul cel mai obiectiv … Doamne, ce rușine mi-a fost, îmi venea să intru-n pământ și lui să-i dau cu pupitru-n cap …

Intrăm în Parlament împreună, cum, necum, ajungem colegi de comisie, la industrii. Patru ani ne-am tot văzut și, chiar dacă de la un moment dat partidele noastre n-au mai fost în alianță, de cele mai multe ori am lucrat în aceeași idee și ne-am făcut treaba în mod onest.

Anii au trecut, n-am mai intrat în Parlament, nici unul, nici altul … amândoi am rămas fără virtuți politice. Domnul Mihei a revenit la o carieră universitară, predă la Academie și, deși n-ai zice, a devenit bunic. De două ori. Eu n-am devenit bunic, am devenit inculpat pentru traficul unei influențe pe care n-o aveam, dar așa-i în Românica noastră veselă și tragică.

În februarie ce să fie, ce să fie … domnul Mihei ajunge șef la ANR … M-am bucurat sincer pentru el și, mai ales, pentru noi. Un om din afara sistemului, un om cu școală, cu expertiză, un om cu bani și ani de carieră în spate, un om cu multe de oferit și nimic de trecut pe o agendă ascunsă … ce ți-ai mai putea dori la comanda unei instituții publice care plutește într-un mediu super toxic … M-am gândit că, hai, mai e o șansă. Am fost convins că o să-l foarfece … De la primul interviu apărut într-un ziar local … Doamne, ce frenezie pe forum, ce au putut să-l înjure, de ce-au putut să-l acuze … l-au făcut în toate felurile, l-au acuzat de trafic de arme, de toate prostiile din lume … iar omul venise de o săptămână director, nu faultase pe nimeni, corect, pomenea de proceduri și corectitudine și uniforme și alte alea, dar nu se apucase să-i caute la gingie …

De vineri, 24 mai, după mai puțin de trei luni, comandantul Mihei a fost revocat din funcție. Sunt absolut convins, nu au cum exista motive profesionale … de ce sunt convins? Sunt convins pentru că-l cunosc pe om, e super meseriaș, are viziune, are perspectiva omului venit din lumea reală și are și perspectiva omului nevoit să lucreze în legislativul României, acolo unde virgula poate căpăta valențe monumentale, dacă o greșești unde trebuie … Altele sunt explicațiile, probabil … și, știți ce, să mor dacă mă interesează cine și ce are de furat. Mi se pare că dovedim o determinare demnă de o cauză mai bună dinamitându-ne orice șansă de a fi normali. Mie mi se pare absolut incredibil cum un serele ajunge să înmatriculeze nave sub pavilionul României, cum gestionează atribuții ale statului român. Mi se pare incredibil cum lumea se joacă cu o instituție atât de importantă precum Autoritatea Navală, mi se pare incredibil cum portul Constanța merge pe maximizare de profit în criză, mi se pare incredibil nivelul taxelor pe canalul Dunăre-Marea Neagră, mi se pare incredibil cum ne dorim parte a strategiei Dunării, iar la toate întâlnirile internaționale la care se discută despre Dunăre noi nu participăm și punct. Țara care are pe teritoriul ei jumătate din fluviul cel mai important al Europei nu participă la meeting-uri, nu-și asumă politici, nu există. Despre România e vorba, dacă nu știați. Nu participă, nu lucrează, dar se vaită, vrea fonduri europene … E, să vă spun ceva, posmagii nu-s muieți … trebuie să muncească cineva. Iar dacă ăia puțini care știu și pot și vor să muncească sunt călcați așa în picioare ca domnul din poveste, atunci suntem condamnați la stadiul de slugă proastă și cârcotașă pe care l-am confiscat și-l ținem strâns, strâns.

Anunțuri

6 gânduri despre “Despre noul ANR … Al șaptelea …

  1. Multumesc pentru munca de a transmite celor ce nu stiu…imi este dor de ce a fost, Constanta, Portul, Flota!!!

  2. cred ca suntem ca popor clentii celebrului spital de nebuni 9-bucale-ce draq ne vaitam tipam s.o.s,hellp,may day-totul este premeditat ,facut ca la carte,distruge tot ca sa conduci–hehe,,ce sA CONDUCI-HAOS IN ADMINISTRATIE,HAOS IN POLITIC-cine a vandut flota si nu a investit in ea..asta e intrebarea,stiu or sa vina uniica erau vechi..navele sistemul falimentar totalitar,pe scurt ne-a durut in ,,fix in pix-ul de pe biroul care am semnat pe munca poporului,nu al familiei ceausescu sau partidului comunist..munca de 40 de ani sa dus pe apasambetei in buzunarele unor smecheri care azi se lafaie in milioane de ..euro-fck in sheet-minciuna,hotie,coruptie,politic jegos,spagi,coruptie,pricurori si judecatori corupti facuti la apelul bocancilor,VEZI SAGUNA SI HIPERION-,,VREI O TARA CA AFARA NU AISA GASESTI,,-NEWER

  3. o zi buna domn comandant si scuze pentru scris este facut in fuga ,,calului,,nici eminescu nu scria corect,,asta e ,fiecare cu profesoara lui de lb.romana ,,I wish you a good day,,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s