Fanul din Canada …

E un nene care mă-njură pe aici … emigrat în Canada, spune el. România land of the alienatis, a făcut un job bun cu domnu’ ăsta … Domnu’ este fost navigator, ofițer, spune el, deși nivelul nu-l deconspiră. Cică s-a lăsat de mers pe mare de grija familiei … A început timid, căinându-mă și apreciind amintirile despre vapoare și ce-am mai scris eu pe aici. De la primul comentariu și până la ultimul l-a înjurat pe Băsescu suculent și apăsat, în fel și chip … ba a furat flota, ba m-a băgat pe mine în pușcărie, ba este un securist nenorocit care a înjunghiat poporul român pe la spate … De fapt, când este vorba despre președinte, omul nu are limite. În opinia lui documentată nu există niciun dubiu apropo de tatăl copilului înfiat al unei anumite doamne ministru … japitza …. maimuță curentată care a făcut facultatea de construcții la 30 de ani … și are informații certe, pe care mă îndeamnă să le verific printre colegii promoție 1976 ai președintelui, despre ochiul scurs !?! al acestuia …

Fanul meu din Canada are opinii despre absolut orice. Bosânceanu este și ăsta un manglitor care încasează chirie de la Ceronav?!? și care a furat șantierul naval ca să nu facă nimic cu el … Bosânceanu degeaba a construit 20 de vapoare noi, după cum se vede, totul este absolut insuficient. Atât mi-a trebuit, să scriu ceva laudativ despre Gică Popescu pe aici … da’ cum mi-am permis, îmi caut idoli … Gică Popescu e un tâmpit, e un hoț prins trișând la Cazinou … ăla parcă era Pițurcă, da’-n fine … ce, ne putem lăsa călăuziți toți românii de Gică Popescu …

Fanul meu din Canada e travers cu gramatica … greu de găsit o frază scrisă fără vreo greșeală … Nu-l cunosc, dar are un mod de exprimare care îmi e familiar  … un soi de miștocăreală de-asta de absolvent de institut promoție ’84 – ’85 și care, căcat de școală într-o zonă de confort călduț, a stat pe funcție de timonier până la treij’ de ani, ronțăind dintr-un buf constant de blugi și cafea … Am mai cunoscut oameni ca el, ofițeri trei instructori, mingicari jonglând cu poante de doi lei amestecate interesant cu câteva cuvinte în engleză, spuse cu accent și talent. Primii posesori de blugi prespălați din bloc făceau deliciul domnișoarelor de liceu arătându-le Fanta la cutie … Niște amari, în concluzie …

Fanul meu din Canada are convingeri categorice … în virtutea lor, sare la gâtul altui forumist, repatriat din Germania, care și-a mărturisit scepticismul în legătură cu nu știu ce … în aceeași frenezie gramaticală, varză l-a făcut p-ăla … Mergi nene in Germania ca ti-au vidat aia creierul duci pe git un sifon gol … L-a trimis la clinică să se opereze de inimă, i-a băgat un morcov în BĂS … incredibil.

Cu mine … ehe, eu sunt ținta piept numărul trei … În opinia domnului, eu sunt un prost care nu realizează nici în ceasul al doișpelea cum a fost folosit și aruncat după aia … comandant la 15 ani și beneficiar al relațiilor tatălui meu … care nici mort n-a scăpat, săracu’, era securist, iar Băsescu îi era apprentice, care va să zică, eu aș fi copilul unui rezident, șăf de rețea. Are o plăcere deosebită în a menționa cât de penibil am arătat la televizor … cât de căcat am fost că m-am dus eu cu soția la Antena 3 în emisiune … Eu m-am născut talent și am murit speranță … am uși deschise încă datorită părinților iar eu n-am niciun merit …

Cred că, arestat cum am fost eu arestat, pe invenții și din motive pe care am început să le desțelenesc și care n-au nicio legătură cu ce scrie neghiobul ăsta, trecând prin astea, am suferit o mutație … simt nevoia să explic … lucru greșit, eminamente. Oamenii, în general, nu se schimbă cu trecerea granițelor. Românii au o reală plăcere când văd pe unul în rahat, iar plăcerea crește exponențial când este vorba despre unul care a fost sus … Cui să explic eu și ce? Mai cred eu în țara asta? Mi-e tot mai greu, din păcate … Îmi mai doresc vreo carieră publică? Nu. Mai doresc eu să conving pe cineva că lucrurile se fac greșit și că dacă le-am face corect ne-ar fi mai bine? No way … Am văzut ce-am pățit când am încercat. Singura chestie pe care o mai doresc este să supraviețuim întregi. Eu știu ce știu eu, cât am învățat, cum mi-am luat examenele și cum m-am descurcat la vapor sau pe unde am fost. Atunci de ce-mi bat eu capul cu ce zice băiatul ăsta de-o prostie de flutură stindarde? De ce tolerez eu să se exprime găunos pe-aici? Mai am și alți domni aprig combatanți … uite, nea ActofGod se exprimă corect, spune lucruri relativ adevărate … unele îmi convin, altele mai puțin, dar discutăm cu miez și cap și coadă în același orizont intelectual și am ajuns să încerc o ciudată formă de respect pentru punctele-i de vedere.

Long story short … Am recitit mesajele fanului meu din Canada că e și sfătos … s-a opintit de 35 de ori la mine pe blog. Le-am mai recitit o dată și încă o dată. Am convingerea că, pus în fața celui mai simplu examen psihologic, individul nu trece clasa. Atâta vomă gratuită este greu de strâns de la un om normal care are o viață normală și căruia îi funcționează încă toate extremitățile … Îmi pare rău că l-am tratat superficial. Am lăsat ca taică-meu, care a fost un super lord, meseriaș absolut îndrăgostit de marină și de vapoare, un om principial care mi-a transmis valori adevărate care sper să ajungă la modă și-n România odată … ei bine, taică-meu a ajuns subiectul de dispută a unui lombrozian frustrat și prost crescut … cum de am permis eu așa ceva este vecin cu masochismul și o lipsă de respect pe care am demonstrat-o față de propriu-mi părinte. Tatăl meu nu merita așa ceva.

Având în vedere că lucrurile s-au mai schimbat în cele 14 luni de când scriu pe aici, din motivele scrise aici și încă alte câteva, blogul se va roti în vânt un cart la tribord … sper să vă placă.

Anunțuri

4 gânduri despre “Fanul din Canada …

  1. Una dintre primele lectii de viata data de tatal meu avea ca concluzie (nu exista cacofonie in scriere ci doar in citire 😉 ) asumarea consecintelor faptelor mele.
    Azi, daca iesi din casa, risti sa calci intr-un cacat de maidanez. Sau sa te loveasca maneaua ambientala de la vreo terasa. Sau sa te stropeasca o masina. Sau orice altceva. Toate astea sunt o consecinta a faptului ca ai iesit din casa. Doar atat.
    Adevarat, poti limita efectele. Dar nu le poti anticipa pe toate si, cu siguranta, sa le elimini 100%.
    Acum, cand ti-ai facut pravalia asta, cand ai ales sa lasi oamenii sa se exprime, cam nu vedeai orizontul? Nu-l anticipai?
    Exprimarea lor este consecinta, nu cauza.

    Dupa cum am mai spus: daca vrei sa nu mai scriu p-aici, e suficient s-o spui. And out i am. 🙂

    1. Domnule, da … am lasat oamenii sa se exprime. Sincer, nu m-am gindit la ce-o sa fie dupa 14 luni de blogarit. Nu stiam daca o sa ma tina, nu stiam daca o sa-mi placa sa ma esprim, nu stiam daca o sa citeasca cineva … Tu esti altceva. Cu tine am intrat in meci, am intrat in pumni. Ai ce scrie si o faci corect. Esti un bun observator si ma cunosti rezonabil de bine. N-am nicio problema, chiar daca m-ai porcait de citeva ori intinzând pelteaua inexact. Asta e. Esti okay. Toapa asta canadeza inepta m-a enervat … De fapt, m-am enervat mai mult pe mine. Bagi un bou in seama, deodata se crede taur … asa si cu asta. Da-l in saracie.

  2. He, he, se cunoaste ca esti inca la inceput (in ceea ce priveste blogareala), insa ai punctat bine spre final: „am ajuns să încerc o ciudată formă de respect pentru punctele-i de vedere”.
    Pana la urma, asta e esenta blogului, aceea de dialog, este o forma de comunicatie biderectionala, sau cum ii spun IT-istii, Internet generatia a doua, adica cea in care internautii nu sunt doar spectatori, ci si jucatori, asa cum ii place sa spuna unui clasic in viata 🙂
    Blogul tau e gazda, iar felul in care vei sti sa mediezi conflictele va fi cheia popularitatii sale.

    1. Da … Sunt la inceput, corect. Aparitia lui a fost declansata aproape terapeutic … exprimarea in scris mi-a facut bine. Faptul ca lumea il citeste este un compliment pentru mine … In fine, n-am lansat discutii decât pe propriile-mi experiente … as avea mai multe de spus dar n-a fost in carti. Vedem de-aici incolo. Conflictele … hm … până la discuțiile în contradictoriu cu nenea din Canada n-am cenzurat niciun commentariu. Oricum, multumesc pentru comment.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s