După 25 de ani …

Acu’ exact 25 de ani era să mor … Tot în iunie era, poate nu chiar așa de aproape iulie, dar în ’87 sigur. Adică acum exact 25 de ani.

Terminaserăm semestrul doi din anul întâi de institut și dădeam să începem vreo lună de practică marinărească la Palazu Mare, peste lac de Mamaia. Vineri după-amiază, cald și frumos. Mă îmbrac mumos, pantaloni bleumarin, ținuta I de oraș plus veston alb, șapcă și coafă albă. Eram ca scos din cutie, ce mai … Trag de timp să se mai potolească soarele … în anu’ntâi, aveam compania la batalionul II, la parter, chiar lângă parcul auto, pe unde era intrarea atunci. Plec, într-un târziu … cald, eu ca teutonu’, veston alb, șapcă și pantofi de oraș cu talpă de cauciuc în care te încălzeai instantaneu … ferice de ăia care-ți erau prin preajmă când îi scoteai din picioare … cădeau împușcați fără somație.

Cum mă târam eu spre poartă, mă întâlnesc cu un grup de civili … mă frec la ochi, colegii mei de liceu … Dinu Efrim, Bundă, Uți, Aidin, Sorin Antohi, în intimitate zis Casapu’, Dumnezeu să-l ierte. Mai erau câțiva, parcă și Mircea Vasile … Oamenii terminaseră armata de circa trei zile, poate nu le mai place civili, mă gândesc. Băi, joacă ai voștri baschet cu americanii, unde pleci? Ai noștri? Cu americanii? Ce americani, bă? Americanii, da … Hai și tu la meci. Gata, vin. Mă întorc și mergem cu toți spre sala de sport. Când ajung acolo, ce să vedem … erau două nave militare americane în portul Constanța și provocaseră Institutul de Marină la un meci de baschet. Noi fiind între spartachiade, Compania sportivă era desființată, așa că echipa noastră de baschet avea circa un membru din Institut, restul erau cam jucători de baschet veritabili, de pe la școala sportivă și unul, Cucoș, băiat gospodar de 2.04, chiar de la Farul, adică jucător de divizia A.

Boon … începe meciul. Americanii profesori de profesori. Ce slamdunk-uri, ce pase, săreau maimuțele ălea în toate direcțiile … Cum, necum, ai noștri, chiar dacă nu prea erau ai noștri au început să-i mărunțească tactic. Conducătorul de joc avea 1.65 … el și Cucoș i-au dat în cap pe americani, rămași în final cu slamdunk-urile.

Se termină, plecăm. Am stat în dubiu, mi se făcuse cam lene, n-aveam învoire decât 6 ore dintre care trecuseră vreo 4. Ăștia nu și nu … băi, mergem la Aidin pe casă să facem o saramură, hai și tu … Și m-am dus, ce să fac, cum puteam să scap o saramură pe casă … care nu era o figură de stil. Aidin, feciorul gestionarului de la Măce, adică restaurantul Măcelăresc, aflat în zona de interes a liceului Mircea, stătea vis-a-vis de poștă, deasupra la fosta Materna, iar acoperișul casei lui era o terasă imensă, unde era totul aranjat … grătar, scaune, mese, de toate.

Ajungem acolo și ne punem pe treabă … și saramura, într-un final, dar bere, vin, nu mai știu ce-a fost, c-au fost tare amestecate. Toți vorbeam unu’ peste altul, oamenii veniseră din armată, toți tunși abrupt, toți cu povești … la tine cum a fost, tu unde-ai făcut … la Bacău, la Lipova, Ploiești … fiecare cu greutățile lui, dar toți fericiți că scăpaseră și-n toamnă mergeau la facultate. Toți … mai puțin eu, care eram deja la facultate, dar nu eram student, eram militar, eram în uniformă și, cam între icre și saramură, mi se terminaseră și cele 6 ore de învoire … Eu nu prea am avut ce povesti … am ascultat, am râs de pățaniile lor și-am ajuns căinat de toți, viitorii studenți din septembrie-ncolo. Și dacă tot eram pe post de victimă, m-am făcut mangă. Ce-am tot turnat în mine, de supărare, nimeni nu știe. Ideea e că eram complet fărâmat pe la miezul nopții, când s-a spart gașca. Acum, unora le venea foarte simplu … Casapu’ stătea deasupra la Garofița, adică tocmai la vreo treij’ de metri de locul faptelor, Aidin era acasă și, oricum, avea antrenament … parcă el ne-a îndesat într-un taxi pe mine și pe Dinu, eu în față. De Dinu am scăpat repede, stătea și el aproape … și el s-a împleticit până la ușă și i-a luat ceva până să nimerească cheia în locul cu pricina de m-am prăpădit de râs. Bun, acum nu știu de ce râdeam eu de el, care eram mult mai avioane … Plecăm, ajungem la Institut … întreabă taximetristul: la oficial sau peste gard? Peste gard, prietene, că-s mai aproape de pat … Mi-a luat o sută, toți banii, ceea ce pe vremea lui Ceașcă erau multe drumuri cu taxiul, dar mi-a spus că pe motive de damf, că o să-i ia o săptamână să scoată mirosu’ de pileală din mașină. Mă lasă în bătaia uraganului lângă gard și pleacă. Printr-un miracol, reușesc să sar gardul. Ce țin minte, aveam o grijă mare cu șapca … am aruncat-o întâi pe ea și după aia m-am căznit riguros să-i calc pe urme. După un moment de cumpănă grea în vârful gardului, aterizez în legalitate, cu pantalonii întregi și din doi pași sunt în companie … aveam patul în al doilea dormitor, al doilea rând de la ușă. Grijă mare cu șapca, o pun sub pat și mă prăbușesc îmbrăcat și încălțat, la somn.

La somn, un fel de-a spune … m-am trezit înainte de deșteptare, într-o baltă de vomă. Plantonul, cu scaunul lângă mine, parcă Irimia Romică, din Balș, se uita cu o curiozitate plină de milă la mine …  Cine a borât aici, întreb eu marțial … Romică: Cin’ să borască, măi, boule … Oare cine putea să borască, ia zi tu … Nu văzuși că am făcut planton lângă tine să nu te îneci, tâmpitule … și curăță rapid până vine Coajă … nota redacției, Coajă, adică lent major Cojocaru, comandantul nostru de companie. În dreapta mea, deschisese deja ochii Alin, colegul meu de bancă, insensibil la primejdia pe care doar ce-o depășisem. Ba mă și informează … toată noaptea te-ai zvârcolit și ai borât, fiți-ar capu’al dracului … Și de ce nu m-ai trezit, mă? Dacă muream? E, mureai pe dracu’ …

Mda … și acum îi reproșez că s-a jucat cu viața mea … M-am extras din propria-mi vomă, am spălat patul, mi-am spălat vestonul, am curățat tot … când au venit bacterii la inspecție, totul era okay, aparte de un miros incert. După școală, am plecat în învoire și am fiert vestonul ăla alb … tardiv și inutil, aș putea cuteza a afirma.

Patru ani cât l-am mai îmbrăcat, parcă eram câinele lui Pavlov, când îl vedeam îmi mirosea a saramură și vin și vomă și bere și de toate …

Au trecut 25 de ani … Conducătorul de joc care nu era elev în Institut a devenit elev în Institut și Președinte la FIPA, adică Federația Internațională Pârțuri Amatori … Cucoș, basketbalistul de la Farul, a ajuns colonel în poliție iar trecerea lui în rezervă la limită de vârstă a fost primul act semnat de ministru în mandatul meu de secretar general la interne … Aidin a terminat o politehnică, ceva, dar a navigat pe pasagere, Dinu e domnu’ doctor dar face afaceri, Uți vindea aspiratoare, Casapu’ s-a sinucis, la 25 de ani a sărit de pe-un bloc și ne-a lăsat cu imaginea unui băiat firav și foarte cumsecade … Romică Irimia e comandant, stă tot în Balș și vinde și agregate de arat sau semănat sau ceva pe acolo … Alin are businessul lui și nu trece anul fără să-i reproșez că m-a lăsat să mor acolo, pe mine, care nu mai beau de 20 de ani nici măcar o bere. Și gata.

 

Anunțuri

14 gânduri despre “După 25 de ani …

  1. Gagimane mi-au dat lacrimile cu scrierile tale…….i-am carat cosciugul lui Casi, pe Dinu mai bine il sareai decit sa-l driblezi la fotbal ( doar Daraban dadea la oase mai tare ca el..:-)….) cit despre Turcu(Aidin) si Uti am atitea amintiri … nu incap in chestia asta…oricum pe site-ul Tatianei C. sint poze in care este si Casapu la o petrecere de-a lui Aidin in Medgidia…noi toti eram pulbere si Casi s-a aruncat in praf si incepuse sa inoate…Doamne ce au trecut aniii….:-(….

    1. Casapu’ mi-a fost vecin de bloc câțiva ani și după aia coleg de generală și de treapta I … Îi știam și părinții, cu fra-su mă mai întâlnesc și acum. Când trecea cortegiul pe Republicii, eu eram în mașină, în drum spre port, aveam prezență de plecare la 13.00 cu Târnăveni-ul, am plecat într-un voiaj de unde era să nu mă întorc. Au trecut anii, da. Să mă uit și eu pe poze.

  2. WOW scrii genial, am stat cu sufletul la gura. Stii ce imi place cel mai mult? Ce ai scris jos de tot, faptul ca te ai calit 🙂

    bine ca ai scapat cu viata
    Vreau sa te anunt ca am facut o chestie

    Am creat primul meu joc, CU MANUTA MEA se numeste Hotel „Paloma Roja”

    Esti un roman, somer care e nevoit sa emigreze in Mexic unde incepe sa lucreze pentru traficantii de DROGURI.

    Intr-o noapte ploua torential si tu ramai fara tigari. TU alegi ce vrei sa faci si jocul are peste 7 finaluri DIFERITE.

    Nu trebuie sa il descarci, il joci direct de pe net. Nu-ti pun link-ul aici ca ma baga la spam 🙂
    Daca vrei sa il joci intra pe blogul meu GoodgameFelicia (wordpress) si vezi ca ai link acolo (pe prima pagina)

    –Cu drag, Felicia

  3. [..]Cucoș, basketbalistul de la Farul, a ajuns colonel în poliție iar trecerea lui în rezervă la limită de vârstă a fost primul act semnat de ministru în mandatul meu de secretar general la interne .[…]
    Si martor in Dosar. Intortochiate sunt Caile Domnului !

      1. Ma rog, ai dreptate, sunt basme dar… uite cat de mult iti schimba viata. Sau, poate, doar a unora !!!

  4. Pe cat de antipatic ai fost in liceu …parca acum se vede adevarata ta fata.Cred ca ai avut o masca bine lipita pe fata….nu esti atat de scarbos pe cat ai parut candva….

      1. Laure,sigur si cert nu cred ca ai suflet rau,daca esti in stare sa spui ca un barbat AM GRESIT CA TOTI ROMANII crede-ma ca te stimez pana cand o sa te intalnesc intr-o zi daca bunul Dumnezeu vrea asta….Sincer chiar daca nu mi-ai fost simpatic nici in liceu si nici in Coiciu cand am aflat ca ai fost arestat nu mi-a venit bine,am fost socat ca ma crezi sau nu….Am zis Doamne cati ordinari sunt in tara asta chiar pe el sa-l agate….de ce a trebuit sa te pateze,chiar asa mult ai deranjatÉÉÉ.Sunt deparet de Ro de multi ani,sufletul il am in Constanta mea natala dar mintea o am aici in tara mea si a copiilor mei mai ales,mi-a placut ce ai scris nu cred ca ai mintit si repet ORICAT de arogant ai fost candva,te cunosc bine ca sa nu fiu alaturi de tine si sa-ti zic …lasaLlaure ca o sa fie bine pt tine si familia ta.Permite-mi sa fac o remarca ,nu o lua ca un sfat.AI GRIJA DE TINE SI FAMILIA TA ,VEZI-TI DE SANATATE SI RESTUL…POATE CINE STIE O SA RASARA IAR SOARELE INTR-O ZI SI PT TINE.GREUL A TRECUT SA TE UITI IN OCHII FETEI TALE SI SA FII CONVINS CA NU ESTI O JAVRA CAT DE AROGANT SI SCARBOS PARAI SUB MASCA TA.CARE ACUM S-A DEZLIPIT.

        CURAJ LAURE… DE DEPARTE, DE LA PESTE 8000 KM DEPARTARE.
        O SA-TI MAI SCRIU SI POATE AM SA TE SI SUN DACA-MI DAI UN NR DE TEL FIX SA STIU CA ESTI RELAXAT ACASA NU IN TRAFIC CU CELL.BAFTA.sPUNE-I FETEI TALE CA SUNT SI FOSTE CUNOSTINTE ALE LUI TATAI CARE TE APRECIAZA,BAFTA SI CURAJ AI SA INVINGI
        TOT ASA DOLOFAN ESTIéééAI GRIJA LA COLESTEROL ….CAND TE-AM VAZUT ULTIMA DATA ERA IN PORT CRED CA NU M-AI VAZUT DAR PAREAI TARE ABATUT…NUMAI BINE SI TOATE CELE BUNE DE LA UN COLEG DE LICEU SI INSTITUT

      2. Sunt in stare sa spun și că am greșit ca toți românii și sunt în stare să spun că am greșit mai mult decât mulți dintre români crezând că obiectivul principal al structurii politice din care am făcut parte este reforma reală a României. Eu am fost crescut pe baza unor principii corecte, pe care le-am aplicat pe unde am trecut. Mi-am imaginat că toți din echipa din care am făcut parte își doresc la fel. Am greșit big time. Asta e … acum am alte obiective prioritare, familia și un business neagățat de impotența politicului. Cu sănătatea încă sunt okay … stressul a pocnit în altă parte, la nevastă. Mobilul îl găsești pe net, am și telefon fix da’ nu-i știu numărul pe de rost și acum sunt la birou. Când ajung acasă ți-l scriu. Multumesc pentru gândurile bune.

  5. Laure,

    Chiar daca te-au tradat,deceptionat,ranit,umilit si toate alea….nu uita ca langa tine nu o sa stea cu adev la greu decat FAM.TA si NIMENI altcineva.Bucura-te de fetita ta(care acum e mare),de nevasta ta care nu o cunosc dar sper ca-i ca tine la caracter ce sa-ti mai zic…stiu ca esti trist dar….dar…. nu uita mai, ACE 24-CT;;;;; ca ai resurse in tine,esti mare si puternic la propriu si la figurat.Sper ca tot asa smecheras si golanas de bun simt de cele mai multe ori ai ramas.
    Viata merge innainte Laure.Toti am suferit in felul nostru,suferim si in prezent dar speranta nu o sa moara NICIODATA.
    M-am schimbat mult aici,am alta conceptie despre viata si munca,a trebuit sa plec din Ro ca sa ajung un om normat,obisnuit ,capabil sa se bucure de micile si maruntele treburi lumesti….
    Bucura-te de milionul tau(fata) asa cum si eu ma bucur de milioanele mele(baiat si fata).Vezi ca-s mai bogat ca tine siiiiiic am 2 mil.E lucru mare Laure sa te ia in brate cineva si sa te pupe sincer ca esti tati meu fara sa gandeasca ca poate obtine de la tine ceva…..pana la o varsta dar sigur ca printesa ta mica o sa te iubeasca pentru etenitate.
    Curaj mult Dolofane,sper sa te vad cand o sa ajung prin Ro…Dumnezeu stie cand…..nui am pe nimeni acolo….Tata,Martie 97,frate Iunie 08 la innaintata varsta de 48 de ani…..de batranete s=a dus…..mama 10…….dar am ramas cu milioanele mele 2 copii si 0.5 nevasta….in total 2.5 crezi ca-mi ajungÉÉÉÉÉÉÉÉ
    O sa incerc sa te si sun ,nu promit dar fac tot posibilul.Te sun acasa chiar daca ai paraziti in fir……ma doare undeva ca poate te mai asculta…..lasa-i sa o faca cu demnitate……
    te las,pe curand

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s