Și iar despre Plătărești … m/n PLATARESTI

Comunismul și-a cam bătut joc de vapoare … În primul rând, le-a construit când nu era cazul să le construiască. Apoi le-a construit cum nu era cazul să le construiască. Adică proaste … Și mai apoi, le-a denumit cum nu era cazul să le denumească. Caraghios, adică …

Dintotdeauna navele au însemnat ceva special, știți. Că au fost veliere, nave cu aburi, pacheboturi, cargouri, tancuri, indiferent pe ce meridian au fost lăsate la apă, ce pavilion le-a fluturat în pupa sau ce năsos de comandant dădea ordine pe covertă, întotdeauna nava a fost congruentă cu aventura. Era o aventură să visezi că vei construi o navă, o aventură să riști o avere pe ceva menit să se bată cu marea, o aventură s-o manevrezi, o aventură de la cap la coadă, ce mai … Bărbătească. O aventură care te putea lăsa fără bani, fără viață sau fără un ochi sau fără un picior sau fără o mână … Câți dintre eroii mărilor n-au cârlig în loc de mână, picioare de lemn, sau vreo pleașcă neagră peste câte un ochi? Păi despre ce vorbim aici … Meserie pentru bărbați care își asumă riscul, duri, care stăpânesc valurile și pe doamnele nave … că, după cum știe toată lumea, navele sunt niște doamne …

Buun … deci, am stabilit. Navele sunt doamne, frumoase, puternice, nobile. Ne pun pâinea pe masă, cară marfa de colo până colo, ne apără de valuri și de vânturi … sunt nărăvașe, ne bucurăm când le manevrăm cum trebuie, iar meșteșugul ăsta aruncă un praf magic și nobil peste noi, nu?

Deci … poezie all over the place, ofițeri de marină … pirați, aventurieri, mare dezlănțuită. Numele navelor au fost, în istorie, de tot felul … au fost nume frumoase unele. Compass Rose. Enterprise. Cutty Sark și Thermopiles. Victory. Căpitanul Blood își denumise nava Arabella, după mândra care-i tulburase mintea … Radu Tudoran i-o botezase pe-a lui Anton Lupan Speranța, iar pe-a lui Pierre Vaillant, L’Esperance … până și pârlitului de kir Iani i-a arondat-o pe bătrâna Penelopa.

Acum … să ne întoarcem la castravete. Ați auzit de localitatea Plătărești? Mă îndoiesc că ați auzit. Eu am auzit. Am și fost acolo, dacă vreți să știți. Circa o localitate, două străzi și patru ulițe la vreo douăj’ de kilometri de București. Fosta mea soacră avea niște pământ acolo, o vie și-o cișmea. O bucată de comună încremenită-n timp, aproape de centura capitalei, un drum vai de mama lui … Localitatea are un soi de mânăstire, cică cea mai săracă din țară și-un cămin pentru nebuni la cap. În afara … glumeților, Plătăreștiul se constituie în cămin pentru două, trei mii de locuitori.

Cu astfel de atribute, mânăstire, casă de nebuni și ulițe pline de colb și câini, s-a considerat că Plătăreștiul oferă suficientă energie pozitivă pentru a se constitui în nume de navă. Zece ani Plătăreștiul a fost cargoul de 8,700 tone dwt, o ultimă navă construită cu furnituri relativ decente. Deși lăsată la apă în 1985, proiectul construcției era duios de depășit, magaziile inferioare aveau minginii și bocaporți ca navele interbelice. Prin 1995 nava a fost cumpărată de Sammarina Shipping & Trading primind numele de Sammarina 3. A pontat alți zece ani și câteva zeci de voiaje bune sub acest nume. A cărat mărfuri în toată lumea, iar marinari români au avut locuri de muncă și-au ajuns sănătoși acasă. Din 2005 a mai primit și alte nume, deși n-a schimbat armatorul. Ultimul Sea Wind … Frumos. Fără vreo rezonanță de casă de nebuni …

Știam că Sea Wind-ul care  a spulberat praful Plătăreștilor  tocmai a rămas jumate … În portul Constanța, în dana Tomini, unde împărat este un cetățean a lumii pre numele lui Vatistas, nava își pierde din selatură cu zecile de tone pe zi.

Mărturisesc că n-am reușit s-o fotografiez decât de după gard … ca paparazzi în goană după Drăgușanca. Am ajuns la poartă, am fost dirijat la altă poartă. Acolo, un cap de miel la vreo șaij’ de ani, cu o mustață prospăt vopsită. Măi, omului ăsta nu-i zice nimeni că-i caraghios? Îi spun ce vreau, poze pentru revista Ligii Navale Române. Uite, una dintre ultimile nave ale Navromului. Îl doare pe el fix în fund de Navrom și navele lui. Bre băiat, nu poți să intri … uite-ți fac un hatâr, vorbesc cu șefu’ … Mor de fericire când văd cum îmi vorbește lumea la per tu, înseamnă că par încă puști. Moș mustață vopsită mânuiește plin de importanță un ciocofon. Se plimbă înfoiat prin praful din poartă. Află plin de regrete că patronul cel mare, Vatistas, a spus că nu se pozează nimic. În fine … îi las o revistă Marea Noastră la care se uită ca și cum ar ști să citească … Mă duc să pozez nava din ciulini, de după gard, atent să nu mă muște vreun câine.


Așa s-a scris istoria navei purtătoare de nume de comună posesoare de casă de nebuni … a sfârșit în dana unui nene din altă țară, care se comportă în România ca un vătaf înșelat de amantă, păzită de un moș penibil cu mustața vopsită și-a mai sfârșit pozată de mine, un aiurit căruia nu i-a ieșit un ultim gest de respect față de un bun al întregului popor cum a fost nava Plătărești.

Anunțuri

4 gânduri despre “Și iar despre Plătărești … m/n PLATARESTI

  1. Este trist. Dar, tragic, pentru ca s-a ajuns aici prin multi dintre concetateni. Iar faptul ca nu se clarifica in mod oficial istoria flotei, este o mare nenorocire pentru ca se poate repeta.
    (In stiinta transporturilor exista, ca instrument de lucru in construirea strategiilor de dezvoltare, studiul istoriei domeniului respectiv din transporturi pentru a evita greselile trecutului).

    1. Dom’ inginer, ar trebui studiat, da, modul in care am reusit sa pierdem atitea nave. O asemenea reusita chiar trebuie studiata. Cit despre repetarea istoriei … cred ca suntem feriti de acest „pericol” … N-o sa mai avem niciodata atitea nave de pierdut. Pentru ca nu le mai vom avea niciodata.

  2. Prima nava comerciala romaneasca pe care am urcat vreodata… copil fiind. Avea numele de Sammarina 3, si imi aduc aminte si acum, ca l-a rugat tata pe cel de la vardie (” arata-i si lui ceva pentru ca maine poimaine ajunge marinar…”) sa ma lase sa urc. Tin minte si acum cum arata puntea de comanda si faptul ca avea o timona mai aparte. Sunt oarecum trist ca o vad ciopartita dar era destul de veche ,in plus avea infiltratii de apa in magazii dupa lunga stationare langa Gramosti. Cine stie cand ii vine randul si ultimei nave de la Sammarina sa acosteze la dana de la Tomini…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s