Că tot sunt alegeri …

Nu știu cum am ajuns să caut imagini ale hotelului Continental din Constanța, cert e că am găsit. Superbă arhitectură. Art Deco interbelic, etajele superioare retrase, joc de perpendiculare … poezie, nu alta. Ferestrele largi, cu jaluzele de lemn … trebuia să te ferească ceva de soarele de la malul mării … Interiorul la fel de fin desenat, scările interioare caracteristice epocii, holul de jos luminos. Cum intrai, în dreapta, era un shop, de unde se putea cumpăra numai pe valută. Partea din stânga, cu intrare pe afară, era cea mai prima frizerie din oraș, unde prestau figurile pitorești ale orașului, meseriași vechi, cu unghiuța de la degetul mic îngrijită, scrobiți ca niște teutoni albi, cu vorbele la ei … și banii tăi tot la ei, după o sesiune de bârfă elegantă, din colțul gurii.

Hotelul a fost dărâmat prin 2000 … Mazăre l-a torpilat. A avut curaj, dar a avut și dreptate. Hotelul era dezafectat, rămăsese o ruină plină de șobolani, subiect al unor mangle imobiliare între moștenitori mai mult sau mai puțin închipuiți. Pe locul Continentalului de altă dată, în buricul orașului Constanța, a rămas un tăpșan în care sunt infipte câteva opere de artă moderne, a se citi niște bucăți de tablă amestecată … alături de care tronează o rampă cu un Audi de vânzare. La ofertă. Până-n patruj’ de mii … așa că, ia, să profităm cât mai putem. Am înțeles că terenul este încă în dispută și nu se poate constitui în originea altui Continental. În fine …

 

 

 Tot pe net am mai găsit câteva fotografii … Ia uitați, Hotel Parc, ceva mai îndepărtat, Perla, ușor în dreapta și compexul aferent. Un teren de mini-golf în plan apropiat, cu fiecare dintre piste luminată a giorno … Bazinele de apă din fața complexului pline și nu umplute cu pământ ca astăzi. Faleza nu era deschisă traficului rutier, nu sunt mașini. Nici turiști nu prea sunt, probabil că au pozat la o oră mai puțin decentă. Ce impresionează e curățenia și decența ansamblului de la mal de mare … fără țigănie, fără comerțul stradal nefiscalizat, fără paleta coloristică a prezentului … aproape de nesuportat. Vernil. Roz. Galben …

 

Și … ia, hotel Riviera, 1981. Parcarea, mai bine zis. După cum vedeți, sunt și câteva Dacii. Majoritatea sunt mașini de afară. Riviera era hotel pricopsit, scandinavi mulți, nemți. Polonezi … dar după ce capitalizau parțalele în fiecare solar din Mamaia … Pentru a evita confuzia cu agregatele legumicole, solar înseamnă zona îngrădită în care domnii și doamnele făceau plajă la nudu’ gol … și placă turnantă a bișnițărelii estivale … era greu să fie combătută de tovarășii milițieni, că doar nu era să fugă după polonezi cu … pulanele la vedere, nu?

S-au dus toate de parcă nici n-au fost. Mamaia arată obscen astăzi. De nerecunoscut. Blocuri peste blocuri. Kitch. Mizerie. Shaorma. Rod al micimii noastre. Al lipsei de viziune. Și nu de ieri de azi, ci din momentul în care Ceaușescu a fost înlocuit de Ceaușeștii locali, județeni sau naționali. Și sunt alegeri acum …

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s