Și toate au plecat de la un tren de noapte …

Știți ce înseamnă plăcile? Plăcile sunt poveștile de vapor … poveștile marinărești … Niciodată nu le știi pe toate. Uite, vorbind despre pescadoarele de coastă de Marea Neagră, colegul cu care am fost în audit la Galați, promoție cu 8 ani înaintea mea, îmi spune cu subînțeles … Chefalul se mănâncă cu pireu … Mă rog, dacă-ți plac cartofii … nu, mă, nu știi care a fost treaba cu Chefalul? Nu … Care …

Păi stai că-ți spun eu … aveam un coleg de promoție la bacteri … care a intrat într-o belea. Proaspăt locotenent de marină militară, își așteaptă omu’ nevasta la gară. Toamnă târzie, tren târziu, ba mai și întârzie … ioc transport în comun, tinerii fac un sacrificiu bugetar și iau un taxi spre casă … ocazie cu care sunt opriți de una bucată patrulă înarmată pe Republicii, în dreptul parcului de la statuie, cum îi ziceam noi parcului de lângă primărie. Tov locotenent în uniformă, soția și șoferul de taxi în civil … patrula înarmată, deh, de strajă patriei pe bulevardul Republicii, păzeau socialismul de OZN-uri … Unde vă deplasați la această oră? Păi ne deplasăm acasă, că a întârziat trenul, venim de la gară … Veniți de la gară … hm … și tovarășa? Este soția mea … Da, da, sigur … lasă că știm noi cum e cu marinarii și soțiile ăstea … Tovarășe, sunt locotenent al marinei Militare, am rugămintea să nu mă jigniți pe mine și să nu-mi jigniți soția … Lasă că știm noi cum e … femeile cumsecade nu merg noaptea cu taxiul, e plină Constanța de curve, ce soție … E soția mea, uite, vă arătăm buletinele … Ia să vedem cum o cheamă pe tovarășa soție … Tov locotent se dă jos din taxi, un băiat scund, până-n 25 de ani … proaspăt absolvent de Institut, comandant de UL pe vreo navă militară …  și în loc să le dea buletinele milițienilor, le dă o mamă de bătaie la toți trei și-i așează, civilizat, cu pușcoacele pe piept, după gardul viu de lânga grădina Tomis. Proastă inspirație pe tovarășii milițieni … să facă circ unui locotenent de marină cu față de puștan, dar centură neagră în judo, campion, expert în nunceac și alte alea … Taximetristul înțepenit de frică … auziți, nu vreți să vă continuați drumul și fără mine, n-am văzut nimic, nu știu nimic, dar m-a luat durerea de inimă … Tinerii ajung pe jos acasă și asta a fost … până dimineață. Taximetristul s-a ținut de cuvânt, s-a făcut că plouă, dar în focul luptei, tov locotenent și-a pierdut carnetul de serviciu, iar milițienii l-au găsit când s-a luminat …

A doua zi până-n prânz, locotenentul era scos la raport și convocat la miliție, pe Cuza Vodă. Legenda spune că i-a mai bătut și-acolo puțin. Omu’ și-a explicat reacția … n-a fost suficient, palma pe obrazul miliției a fost prea zdravănă … Telefoanele au început să sune și, în 24 de ore, locotenentul era trecut în rezervă … ce provocare și abuzul patrulei, ce jigniri aduse unui ofițer și soției sale, ce contract cu marina militară, ce apărare, nimic … Asta e, așa s-a dinamitat o carieră militară promițătoare, dacă chefereu’ a programat trenuri suspecte în creierii nopții … Omul nostru, azvârlit din armată, a ajuns în batalionul disciplinar destinat tuturor absolvenților de institut cu probleme, fără aviz de navigație, cu rude în străinătate, divorțați, reclamați de rude sau cu alte probleme rușinoase pentru regimul comunist … adică la secția de pescuit din Marea Neagră, ambarcat pe transatlanticul de 27 de metri Chefalul.

Și dacă tot a ajuns acolo … după câțiva ani, adică prin 1989,  plecat spre Mangalia să pescuiască monștrii Mării Negre pentru îndeplinirea planului României socialiste în drumul ei spre comunism, fostul nostru locotenent s-a făcut că plouă când să pună pe drum înapoi. A pus prova pe Bosfor, a tranzitat strâmtoarea fără evenimente și s-a oprit taman la Pireu. A intrat cu nava în port, a acostat bine mersi, a pus actele navei Chefalul într-o sacoșă pe care a lăsat-o la Căpitănia portului Pireu și la revedere, drum bun … Nu plecase singur, era gașcă mai mare, se zvonea și de o soră a Elenei Cârstea, nici nu prea mai contează acum … toți sunt în America, se pare …

Păi n-avea colegul meu dreptate când spunea de Chefal, că se mănâncă cu Pireu? Avea …

Și avea și tov locotenent dreptate să-i încingă pe milițieni … păcat că astfel de acte de frondă și demnitate au fost rare … și înainte de ’89 și după … așa am ajuns poporul de maneliști de astăzi … și statul care este la fel de abuziv și de îngălat, de mincinos și inconștient ca pe vremea miliției … numai ca azi sunt botezați altfel, ca să-și piardă urma …

Anunțuri

2 gânduri despre “Și toate au plecat de la un tren de noapte …

  1. Profesore, iar esti haios.
    Prezinti episodul asta ca pe un act de glorie (pe asta chiar nu-l stiam, dar il stiam pe cel cu Scaletchi) cand el este doar un act de mutiny. Statele civilizate il pedepsesc sever, unele dintre ele chiar cu moartea.
    Tehnic, nu este nicio diferenta intre un terorist care deturneaza un avion (sunt cazuri documentate in care singura dorinta a deturnatorului era pur si simplu sa scape dintr-o tara) si cel care deturneaza un vapor pentru acelasi motiv.
    Si cand esti profesor de SS, ar trebui sa privesti asa ceva cu indulgenta zero.

    1. Hm … ai dreptate, oarecum. Eu am prezentat un episod proaspat aflat, in care eroul a fost abuzat. Fara niciun dubiu, asa a fost, am intrebat fosti colegi si au confirmat la amanunt. Omul a fost deposedat de cariera si de viitorul pentru care se pregatise in liceul militar de marina si institut … si de ce? Ca si-a aparat nevasta … mare greseala, nu? Cit despre fuga cu transatlanticul de 27 de metri, da, corect, un act reprobabil, normal, pe care eu nu l-as fi facut, dar pe care nu-l pot privi ca pe un act de terorism. Cit despre asta … Nebunia asta cu terorismul e pornita mult dupa ce tov locotinent a pus pireu peste chefal … sunt cazuri multiple, in anii de dinainte de ’89, in care occidentul a aplaudat astfel de initiative, prezentându-le într-un ambalaj politic și categorisindu-le ca manifestări ale luptei pentru libertate. Deci … ceva cu totul și cu totul diferit. Astăzi … hm, aparte de faptul că, din punct de vedere al securității imediate, suntem la fel de varză ca la momentul poveștii, astăzi da, întreaga aventură s-ar scrie altfel … cred că cineva ar putea ieși lejer din port și din apele teritoriale, dar n-ar tranzita Bosforul, și ar fi privit ca terorist și tot tacâmul. Azi, da, privesc cu zero indulgență o eventuală inițiativă similară, când povestesc de ’89 însă …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s