Azi dimineață n-am ce face și mă dau pe televizor cu telecomanda … Cu ocazia asta, îl văd pe noul ministru al turismului cum spunea, determinat și categoric, că suntem gata de sezon. Mă rog … poate s-a uitat înspre mare. Marea fiind acolo de ceva vreme, nu va renunța la noi nici măcar anul ăsta … în consecință are dreptate, nu?

De la giro 90, deci cu ochii larg deschiși îndreptați spre Est egal Marea Neagră, dacă încercăm o girație de 180, observăm și motivele pentru care dom’ ministru n-are acoperire în speranțele sale.

Plaja e relativ curată, adevărat … a bătut valul și vântul și a curățat plajele. Bun, a mai adus și ceva cadavre de geamanduri sau plastice sau alte obiecte plutitoare, dar relativ puține și îndepărtabile. Plajele se diminuează, de la an la an. Curentul distorsionat de ample construcții hidrotehnice macină și iar macină. Linia imaginară a litoralului este din ce în ce mai aproape de noi, de case, de străzi, de șosele …

Tragedia începe dincolo de plajă. De fapt, acum am realizat, comportamentul nostru lipsit de creier face să atacăm plaja dinspre mare și dinspre uscat … Nu e suficient că am alterat curenții care au ajuns să ne sape sub fund, dar snobismul manifest a ajuns să-și plaseze prost gustul arhitectonic chiar pe nisip … refuz să cred că oameni cu bani și adevărat educați ar construi ceva pe plajă. Oamenii educați realizează ca agresiunea asupra mediul diminuează potențialul zonei pe toate aspectele, inclusiv financiar. O casă de vacanță separată de altă casă de vacanță de 90 de centimetri nu mai e casa de vacanță. Este bloc pe orizontală …

Ultimii 20 de ani au însemnat un proces sistematic de distrugere direcționat de un strâns și probabil oneros parteneriat public privat la adresa litoralului. Închid ochii și-mi imaginez … Gestionari cărora le citești telenovela în priviri, ajunși relaxați financiar, servesc primarul sau consilierii sau întreg consiliul și gata mizeria cu termopane proptită moț la 15 metri de mare. Povestea Costineștiului. Povestea Vămii … Povestea 2 Maiului … Povestea între Eforiilor … Mizerie. Betoane. Gunoaie. Țigănie.

Băi, frate, și nu eram așa … Mă uitam la o locație de-asta, de-a Enelului … găzduia niște transformatoare, probabil … Are minim 80 de ani. Construită din piatră, cu niște ferestre de cetate, acoperiș din olane, caracteristic zonei … are mai multe proporții și mai mult bun simț în design decât toate casele dintre Eforii adunate.

Lumea a blamat-o pe Elena Udrea. Poșete, pantaloni, fuste, whatever. Pe de altă parte, femeia a spus singurul lucru care face sens în condițiile în care ne dorim turism estival pe litoral. Construcțiile de pe plajă expropriate și dărâmate. Dărâmate. Distruse. Iar vânzătorii de papucăraie chinezească, de colaci și șaormele, generatorii de manele trimiși mai înspre stâne, mai încolo … deși și acolo supără bâtlanii cu Au, au, au, inima mea … Litoralul trebuie să-și recapete naturalețea spoliată de mârlani. Facilitățile de cazare trebuie să se plieze pe contextul natural și trebuie gândite într-o permanentă relaționare cu suprafața de plajă.

Nu e o decizie care să-ți aducă voturi în condițiile în care majoritatea cetățenilor participanți la vot se vând pe o găleată și doi mici, spre trei … la așa preț pus pe un gest făcut o dată la patru ani, vă dați seama cât valorează corectitudinea fiscală, sau respectul față de lege.

Așa că … noi, ăștia care stăm pe-aici … suntem condamnați și pe viitor la abuzul prostgustului … dar trebuie să fim liniștiți. Nu mai ține mult până prostul gust devine regulă. De abia atunci vom deveni expulzabili și scăpăm dracului de aici.

Auzi, ia să-l las eu pe domnul ministru cu declarația prin care atacă sezonul cu pânzele sus și să mă uit la Extemporal la dirigenție … Tată de fată de liceu, poate mai învăț ceva de la Socrate …

Reclame