Națiunea de înotători …

Acum câteva zile domnul prim-ministru a declarat că nu suntem o națiune de înotători și să punem mâna s-o lăsăm mai subțire cu ctitorirea bazinelor de înot.

Nu suntem o națiune de înotători, adevărat. Bun, există voci pe care n-am de gând să le contest sau să le aprob, care spun că nu suntem o națiune … deci … aplicând concluziile acestor voci, afirmația domnului Ungureanu este echivalentă cu două negații: nici națiune și nici înotători …

România nu mai are minister al sportului. Sportul românesc se conduce de undeva din ministerul învățământului. Nu știu cine e șef acolo și cu ce se ocupă. Bănuiesc că este patronul federațiilor, pe discipline … atletism, fotbal, natație, șah, popice etc. Vorbind de natație, aici am impresia că e fratele Păunescu președinte, nu știu ce legătură o avea cu înotul … sper să aibă măcar una și aia să nu fie cada sau dușul … Dacă intri pe site-ul federației găsești niște chestii … obosite, așa … cele 21 de porunci ale înotului, istoricul federației, lista (scurtă, foarte scurtă) a bazinelor de înot din țară și alte banalități … nu găsești strategie de dezvoltare, angajamente, declarații de performanță etc. Eu, sincer să fiu, nu am văzut nimic să mă intereseze.

Și acum … să ne gândim … Marile orașe ale României … Uite, Constanța. Oraș mare, frumos, top five pe România, aproximativ 305.000 populație. Bazine? Circa unul, de 25 de metri, de la anticul Parc al Pionierilor, acum se pronunță Clubul Elevilor … Antrenorii se calcă pe picioare unul pe celălalt, mai sunt și niște fundații ale foștilor înotători pe acolo … aglomerație, promiscuitate. Vax … Dacă iese vreunul, mai răsărit de acolo, va fi un accident al sorții și nu o victorie a sistemului. Că nu există un sistem … Bazinul de la Parc, o bijuterie la vremea lui, olimpic, acum e sală de evenimente … probabil o denumire eufemistică a ceea ce s-ar denumi salon de nunți … se mărită Vasile cu Gigela, cheamă 500 de meseni să-i îndoape cu sarmale și manele și toate atributele virtuoase ale ultimilor ani … unde? Într-un loc unde, altădată, veneau mii de copii ai Constanței. Mii. Bun, acum nu mai vin, ne-am bătut joc și de asta. Prin comparație, Anvers în Belgia, oraș similar Constanței, are vreo 30 de bazine publice. Și credeți-mă, toate-s pline 16 ore pe zi …

Credeți că-n București e altceva? Mă îndoiesc … Bazinul Floreasca, acoperit, de 33 de metri, mai e la 23 August, parcă … Dinamo, descoperit … altul, de stat, nu mai știu … sunt câteva bazine private, dar acolo, dacă vrei să înoți, te umflă râsul … milioane bune pe an. Dacă echipa națională de polo a României are meci și afară e frig, atunci meciul nu se poate juca decât la Oradea. Acolo este excepția care dovedește că se poate. Acolo e altă cultură.

Domnul Ungureanu s-a supărat că se cheltuie bani pe bazine. Foarte bine, chiar are dreptate. S-au cheltuit aiurea. S-au cheltuit fără strategie. Nu numai bazine, ci și sălile de sport … nu toate, am fi nedrepți să spunem, dar în multe cazuri, construcția acestora a dovedit cum un principiu corect, o necesitate a acestei țări obosite și din ce în ce mai triste, poate fi aruncat în derizoriu, construind săli de sport în comune fără canalizare, fără apă … Nu știu cum reușim să fim o țară care-și cheltuie puținii bani disponibili pe infrastructura sportivă, iar rezultatul mirobolant este că infrastructura sportivă lipsește cu desăvârșire acolo unde e nevoie de ea … aglomerări urbane, Constanța, București, Iași … fără bazine, fără săli de sport, fără terenuri de fotbal, fără piste de atletism, fără nimic …

Nu cred că e știința rachetelor să proiectezi niște centre regionale din care să nu lipsească infrastructura sportivă pentru mare performanță, centre care să polarizeze câteva județe în jur, centre în care să se poată gândi pe termen lung, cu performanțe, cu de toate. Și nu mă refer numai la înot …

În condițiile în care premierul a oprit finanțarea bazinelor, vreau să vă spun că avem un băiat de lot național care n-a făcut analize medicale specifice de 3 ani de zile … un fluturist, parcă. Analize care să determine stadiul exact la care i se află organismul și să-i poată recomanda resort de creștere pe viitor … Un copil de lot național. Și mai vrem performanță … Performanță? Dar nici nu merităm așa ceva … Nu merităm sacrificiul copilului ăla care înoată sute de kilometri pe săptămână fără a i se asigura măcar corectitudinea medicală a pregătirii … Copil de lot național … Păi să nu le dai dreptate ălora care spun că nu suntem o națiune? Așa are grijă o națiune de oamenii care-și rup oasele pentru ea?

Asta e o poveste amară în care toată lumea pierde … se pierd și bani publici, se pierde și sala de sport sau bazinul care se depreciază prin nefolosință fiind construite în comune fără apă curentă, se pierde și deprinderea de a face sport, se pierde și standardul rezonabil al sănătății generațiilor care vin, se pierde și accesul la sport al copiilor ai căror părinți nu-și permit taxe de acces în bazele sportive cool, bazele la modă … Investițiile de dragul investițiilor trebuie stopate, asta-i clar, dar trebuie musai puse pe harta nevoilor sportive ale acestei țări.

Cultura sportivă nu poate fi conținută într-un manual … să-l apuci de cotor, să-l deschizi, iar de-acolo să curgă învățăminte sportive care să ne scoată campioni mondiali începând de azi după amiază. Spuneam de Oradea … la Oradea există două bazine unul lângă celălalt, ambele pline de dimineață până noaptea, există echipă de polo, există oameni care iubesc înotul, dar îl iubesc că au crescut pe lângă apă, iar orașul ăla are o groază de locuri unde să înoți, să joci un polo, are antrenori, are sportivi … iar dragostea față de acest sport se pasează de la generație la generație …

La Constanța … cu marea alături … bazin de 25 de metri, vechi de patruj’ de ani + una bucată salon de nunți. Infrastructura de natație a Constanței. Bravo nouă. Ca produs al Clubului Sportiv Școlar 1, ca unul care a călărit troleele de la un capăt la altul al Constanței ani de-a rândul să meargă la bazin, ca apartenent al unor generații care aveau înotul de performanță ca preocupare, mă doare inima când văd cum de toate se alege praful. Oameni de meserie încă sunt la Constanța, ar trebui să fie ceva să lege un plan de acțiune, să ne scoată de la nunți și să ne bage în bazin, să ne spălăm de toate relele …

Anunțuri

2 gânduri despre “Națiunea de înotători …

  1. O afecţiune m-a împins să fac înot în copilărie. Vreo patru ani, la Clubul Elevilor. Şi acum tânjesc după o lungime de bazin 🙂 Aş vrea să înot, dar nu am unde. Mi-ar fi necesar… nu este doar un moft, coloana mea cere să fac asta. Numai că.. nu am unde. Şi nici nu aş fi împăcată să plătesc unor patroni de hoteluri cel puţin 50 de lei pentru ora pe care mi-aş permite să o rup din programul zilnic pentru a înota. Nu mi se pare corect. În Bucureşti, cel puţin, plăteşti 70 de euro pe lună abonament la un club de fitness, dar ai la dispoziţie şi bazin. La noi… oamenii merg la sală pentru a-şi etala telefoanele şi cârpele de firmă.
    Presupun că unii oameni consideră că marea ne este de ajuns. Nu ne este, din păcate 🙂

    O zi frumoasă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s