2012. Săptămâna I

Am debutat în forță, pe 4 ianuarie am văzut ceea ce mă privește din opera DNA. M-am prezentat disciplinat, la 9 in ză morning, să văd ce-am făcut atât de abominabil încât să petrec 30 de zile din anul 2011 în arest. M-am dus singur, stabilisem cu avocatul să vină după 12… Pe la 11 fără ceva am plecat, că m-am plictisit. L-am sunat pe avocat să nu mai vină. Am plecat pe jos spre casă, după amiază a venit și nevasta mea, să-mi fie alături în apriga încercare…

În speranța că o mai fi scris ceva pe spatele coperților dosarelor, pe canturi, pe chiuveta de la toaletă, m-am dus la DNA și a doua zi, de data asta cu avocatul în dană dublă. N-am rezistat nici până la 11, cred că trebuia să-mi mai iau o carte, ceva de colorat, niște cariocuțe, ceva…

Mărturisesc că am avut toată bunăvoința și solicitudinea posibilă. N-am reușit să descopăr motivul pentru care am fost acuzat și inculpat, nu mai vorbesc arestat… N-am avut absolut nicio emoție că găsesc cine știe ce. Știu sigur că nu sunt somnambul, să fi făcut ceva în somn și să nu-mi fi adus aminte. De fapt, este aproape exclus ca eu să uit ceva din ceea ce mă interesează, iar asta mă interesează mai mult ca orice. Știu sigur că nu am o dublură să fi vorbit în numele meu și să nu fi știut. Eu știu sigur că dosarul este o poveste. Și nu sunt singurul care știe.

Acum trebuie să mărturisesc… Dacă n-aș fi văzut cu ochii mei, dacă nu mi s-ar fi întâmplat mie toate astea, aveți cuvântul meu de onoare că n-aș fi crezut o iotă din această înscenare al cărei protagonist am fost. Oricine mi-ar fi povestit, l-aș fi acuzat de politizare extremă, de negarea realizărilor justiției, de sabotarea intrării în Schengen, de orice. Dar mi s-a întâmplat mie. Mie, adică unui om mai degrabă obtuz și oarecum retardat social, fără multe prietenii și obligații. Fără pasiuni scumpe, fără multe nevoi. S-au orientat prost… asta e. Ei aveau nevoie de alt tip de politician. Putem elabora pe acest subiect, dar dăm în altele și diluăm splendoarea aberației care mi se pune-n cârcă. Și ar fi păcat, pe onoarea mea…

Sincer, nu mă supăr dacă, povestind cuiva, nu sunt crezut. Chiar e firesc. Pentru că e neverosimil. Așa e, este neverosimil. Dar nu numai că este neverosimil și nedrept, dar este și abuziv și în mod cert, foarte ilegal. Dar pentru absolut tot ce spun am dovezi. Așa că… un pic de răbdare, dragilor, domnișoarelor, doamnelor și domnilor… O să ne distrăm ca greierii, vorba soacră-mii… Iar la final, ca să schimbăm subiectul că am vorbit suficient de puleți pe blogul meu propriu, vă scriu un banc pe care ni l-a spus Anton Lupan, căpitanul Speranței, alaltăseară, la un șpriț… dacă nu știți cine-i Anton Lupan, poate-l știți după numele de civil, Ion Besoiu. Bun, deci: se face că un dom’ colonel chefuiește la greu și ajunge înapoi la căminul de garnizoană rupt de beat și borât pe uniformă… Când își vede ordonanța, demn, se înfoaie: soldat, adu-mi aminte să-i dau o săptămână de arest locotenentului Popescu pentru comportament nedemn pentru un ofițer. A borât pe mine. Ordonanța: Am înțeles, să trăiți. A doua zi, ordonanța, ajutându-l pe dom’ colonel să se îmbrace: Domnule colonel, mi-ați zis aseară să vă aduc aminte să-i dați o săptămână de arest locotenentului Popescu pentru că a vomat pe dumneavoastră. Colonelul: Așa. Ordonanța: Domnule colonel, permiteți să raportez, dați-i două. De ce, soldat? Păi, domnule colonel, nu știu cum dracu’ a făcut, dar s-a și căcat în pantalonii dumneavoastră…

Anunțuri
Publicat în DNA

3 gânduri despre “2012. Săptămâna I

  1. Nu stiu care-i semnul grafic pentru ras in hohote, prelungit, generat de final. Caci restul articolului parca nu te face nici sa zambesti. Eventual, simti nevoia sa apuci un tarnacop!

    1. Domnule, da, asa este… Pentru ca nu este ceva izolat ci mai degraba o practica, ceea ce mi s-a intâmplat ar trebui sa fie exact asta: hei rup și mâna pe târnăcop… Un târnăcop la nivel de principii, că acum mă văd acuzat că instig la violență… Am postat și bancul spus de Ion Besoiu așa, să mai îndulcesc scrierea… Un an cât se poate de bun vă doresc.

  2. Evident, tarnacop de principii, dar nu numai. Ci si de atitudine, si de opinie. Adica, de caracter, cum ar veni. Ca pentru tarnacopul alalalt, iti mai trebuie si mushki si, oricum, degeaba ii dai unuia care nu intelege, cu tarnacopul real in cap. Ca el tot nu va intelege!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s