Mulțumim din inimă partidului… parole…

Designed & Build  McGruer – Scotland

Nu foarte multă lume știe, România are în proprietate un velier de lemn. Vintage,  din 1959. Legenda spune că a fost primit cadou de guvernul comunist al Republicii Populare Române, de la Regina Marii Britanii. Frumoasă legendă, deși neverosimilă, oarecum… Informațiile inițiale erau că ar fi fost construit în 1953, în Scoția, la șantierul McGruer și s-ar fi constituit în acest gest de prietenie 6 ani mai târziu. Și m-apuc să caut… Ca orice constructor care se respectă, șantierul McGruer are toată istoria la vedere. În registrul proiectelor și construcțiilor,anul 1953 menționează că șantierul naval McGruer din Scoția a primit, proiectat, construit, livrat 7 comenzi, pozițiile de la 571 la 577 în Registrul Build and Design McGruer, Scotland. Dintre cele 7, NATO a cumpărat un dragor de radă, H.M.S. Tiebenham. Altele 2, (M.S.M.B – Medium Size Motor Boat de 35 de picioare) construcții au fost comandate de coroana Marii Britanii. Domnul C. Smalpiece o comandă și cumpără pe Josephine IV, un cruiser/racer de 8 metri, iar domnul M. Tennant pe Happy Return, de 19 picioare si 6 inch. Rămân 2 construcții, 572 și 573, ambele sub abrevierea Bute Slip Aux. Slp. 8 tons. Nan of Kames – Seonella și Sally of Kames. Știm că velierul nostru are 8 tone deci, se pare, ne apropiem de elucidarea misterului… nu totală pentru că nu aveam cum să determinăm care dintre cei 2 proprietari, P.M. Wilson sau domnul Muirhead ajunge, până în 1959, să-și înstrăineze proprietatea, tot coroanei Marii Britanii, care o face cadou Republicii Populare Române.

Gata descoperirea…

Mă gândeam: asta este, am descoperit traseul prin care guvernul comunist al României a ajuns proprietarul unui cutter de 12 m și 8 tone, proiectat și construit din lemn într-un șantier scoțian cu tradiție de peste 100 de ani.  Supertare… Dar citind povestea relatată de domnul profesor Valentin Ciorbea văd că Emil Bodnăraș menționează în clar că a comandat în 1959 un cutter pe care îl vrea denumit Tomis… Măi, să fie… Și intrăm în baza de date a fabricantului. Și, la poziția 589, găsim și comanda Republicii Populare Române, un cruiser/racer de 8 metri (la linia de plutire) pe numele său Tomis. Bătrânul comunist n-a mințit, România Populară și Republică a cumpărat velierul iar Regina Marii Britanii și-a direcționat politețurile spre alte zone… End of story…

8 tons cruiser/racer și comunismul…

Cutter-ului i-a fost construit un hangar special la Mangalia unde a beneficiat de cele mai bune condiții. Iernând în hangar, la căldură, în condiții de umiditate controlată, înconjurat și bibilit de maiștri militari, comandat de protipendadă pe timpul verii, ambarcațiunea scoțiană a parcurs fără să-și arate vârsta cei peste 30 de ani de comunism… Să fim sinceri, nici cei 20 de ani care au urmat, chiar grevați de provocările tranziției, n-au reușit să îngenunchieze velierul. Tomis arată rezonabil. Peste așteptări, mai ales în condițiile în care protipendada comunistă a fost înlocuită de studenții de la Academia Navală care fac practică pe… bătrâna carapace…

Adevărata școală este aventura…

Cutter-ul școală Tomis are aproape 60 de ani. Ca să facem o glumă, la vârsta lui, oamenii se gândesc la pensie. Fără îndoială, anii lasă urme. Bordajul trebuie inspectat și înlocuit pe ici și colo, filele de punte reparate, manevrele înlocuite, instalațiile verificate și, în opinia mea, motorul ar cam trebui înlocuit. Beta-marine-ul de 25 de cai e bun să ne învârtim prin portul Tomis dar și-ar da obștescul sfârșit la un marș adevărat… Iar școala adevărată se face în aventura pe care velierul de 60 de ani ar oferi-o dacă ar fi gata de marșuri care să îi consfințească menirea de cruiser/racer.

          Mulțumiri…

Eu chiar nu glumesc cu acest inter-titlu… Am fost deosebit de emoționat la vederea acestui jurnal de bord al marinăriei, început în 1959 în Scoția, care se întinde peste aproape 60 de ani și doua orânduiri, până în anul de grație 2011. Povestea velierului Tomis este interesantă și-i intrigă, oarecum, pe cei familiari cu perioada anilor 50 – 60. Născut în 1968 n-am prins-o, dar am trăit suficient în comunism, am citit destul de mult despre perioada respectivă ca să mă minunez acum… În anii proletcultismului, în anii efortului popular în numele revoluției anti-capitaliste, anii în care românii munceau pe te miri ce la Bumbești-Livezeni sau la nu știu ce baraj prin coclauri, în anii în care se fluturau principii care mai de care mai înflăcărate, îndemnuri pentru cinste și responsabilizare, un lider comunist comandă și cumpără, pentru propria-i pasiune, un produs al capitalismului reacționar… Iar produsul, să fim serioși, superb… a fost tratat pe măsură… hangar, schemă de personal completă și competentă. Deci… avem de mulțumit  pasiunii pentru yachting a tovarășului Bodnăraș care a dus la achiziționarea acestui produs al tradiției britanice a constructorilor de nave și ambarcațiuni. Iar respectul purtat peste ani acestui produs ne aduce astăzi în situația de a-i admira, în calitate de proprietari, perfecțiunea și aristocrația liniilor și măiestria construcției.

Velierul Tomis este o piesă importantă a istoriei maritime. Aparține României. Nu e la nivelul bricului Mircea, dar e din aceeași familie, a marinei pure. Nu este loc mai potrivit pentru acest velier decât în proprietatea unei instituții de învățământ. Academia Navală Mircea cel Bătrân are datoria să mențina această piesă istorică în exploatare și în circuitul practic al studenților. De fapt, Academia are datoria să redea marinăria marinarilor… Mai nou, manifestările marinărești se organizează de la București, deh, e la modă. Foarte bine, să se organizeze și de la București, pe lacuri, pe mare, în cadă. De fapt, dacă n-ai experiență și înclinare pentru mare, în cadă e mai sigur…  Simbolurile reale, repet, reale, ale marinei sunt foarte puține. Bricul Mircea este unul dintre ele. Bricul Mircea, cumpărat prin subscripție publică, la inițiativa Ligii Navale Române, a ajuns nume de regată pasată de la unii la alții. Nu Ligă, nu marina militară. Unii, alții. Bricul Mircea este ambasadorul nostru în lumea maritimă. Bricul Mircea este reclama sistemului nostru de învățământ. Bricul Mircea este nenegociabil. La un nivel mai mic, așa este și micul Tomis…

Anunțuri

2 gânduri despre “Mulțumim din inimă partidului… parole…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s